Comitatul Brașov

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Comitatul Brașov
(Brassó)
Stemă
Stemă
Coordonate: 45°39′00″N 25°35′00″E / 45.65°N 25.58333333°E / 45.65; 25.58333333

Țară Regatul Ungariei

Reședință Brașov

Suprafață
 - Total 1.492 km²

Populație (1910)
 - Total 100.628 loc. locuitori
 - Densitate 67,8 loc./km²
Naționalități români - 33.886 (33,67%)
maghiari - 31.191 (30,99%)
germani - 29.415 (29,23%)
În prezent în România

Poziția localității Comitatul Brașov (Brassó)
Poziția localității Comitatul Brașov
(Brassó)
Hartă de poziționare pentru Comitatul Brașov (Brassó)

Comitatul Brașov, cunoscut și ca Varmeghia Brașovului (în maghiară Brassó vármegye, în germană Komitat Kronstadt), a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei, care a funcționat în perioada 1876-1920. Capitala comitatului a fost orașul Brașov (în germană Kronstadt, în maghiară Brassó).

Geografie[modificare | modificare sursă]

Comitatul Brașov se învecina la vest cu Comitatul Făgăraș (Fogaras), la nord-vest cu Comitatul Târnava Mare (Nagy-Küküllő), la nord-est și est cu Comitatul Trei Scaune (Háromszék). În partea de sud, acest comitat forma granița între Regatul Ungariei și Regatul României. Râul Olt forma o parte din granița nord-estică a comitatului. Munții Carpați formau limita sudică a comitatului. Suprafața comitatului în 1910 era de 1.492 km², incluzând suprafețele de apă.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Regiunea Brașov a fost locuită de coloniști sași încă din secolul al XII-lea. Comitatul Brașov a fost înființat în 1876, când structura administrativă a Transilvaniei a fost schimbată. În 1918, urmată fiind de confirmarea Tratatului de la Trianon din 1920, comitatul, alături de întreaga Transilvanie istorică, a devenit parte a României.

După Unirea Transilvaniei cu România, teritoriul acestui comitat a fost inclus în județul Brașov. Teritoriul Comitatului Brașov se regăsește azi în județul Brașov din centrul României.

Demografie[modificare | modificare sursă]

În 1891, populația comitatului era de 86.777 locuitori.

În 1897, populația comitatului era alcătuită astfel [1]:

  • Districtul Alvidék: 17.711 locuitori, din care: 8.074 germani (sași), 6.419 români și 2.998 unguri (secui și ceangăi brașoveni)
  • Districtul Felvidék: 17.524 locuitori, din care: 9.962 germani, 6.037 români, 1.266 unguri
  • Districtul Hétfalus: 20.803 locuitori, din care: 11.411 unguri, 8.892 români, 188 germani
  • Orașul Brașov: 30.739 locuitori, din care: 10.441 unguri, 9.758 români, 9.578 germani
  • Total: 86.777 locuitori, din care: 31.106 români, 27.802 germani, 26.116 unguri.

În 1910, populația comitatului era de 100.628 locuitori, dintre care:

  • Români -- 33.886 (33,67%)
  • Maghiari -- 31.191 (30,99%)
  • Germani -- 29.415 (29,23%)

Populația ungurească forma majoritatea în zona orașului Săcele și reprezenta cea mai numeroasă etnie din orașul Brașov.

Subdiviziuni[modificare | modificare sursă]

La începutul secolului 20, subdiviziunile comitatului Brașov erau următoarele:

Districte (járás)
District Capitală
Alvidék Földvár --- Feldioara
Felvidék Feketehalom --- Codlea
Hétfalus Hosszúfalu --- Săcele
Districte urbane (rendezett tanácsú város)
Brassó --- Brașov

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Fragment din "Pallas Nagy Lexikon" 1897