Economia Sloveniei

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search

Slovenia este o țară dezvoltată care se bucură de un nivel ridicat de trai și stabilitate.[1] PIB-ul nominal în 2018 este de 42,534 milioane EUR, PIB-ul nominal pe cap de locuitor (PIB / buc.) În 2018 este de 21.267 EUR.

În ianuarie 2007 a devenit prima țară membră care a aderat la Uniunea Europeană și a adoptat moneda euro de la crearea monedei în 1999 și a fost membră a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică din 2010.[2]

Slovenia are o forță de muncă foarte educată, o infrastructură bine dezvoltată și este situată la o intersecția unor importante căi rutiere.[2] Pe de altă parte, nivelul investițiilor străine directe este unul dintre cele mai scăzute, dar a crescut în mod constant în ultimii ani. Economia slovenă a fost grav afectată de criza economică europeană, care a început la sfârșitul anilor 2000.[2] După 2013, PIB-ul pe cap de locuitor a crescut din nou.[3] Aproape două treimi din populația activă este angajată în sectorul serviciilor.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Deși cuprindea doar o unsprezecime din populația totală a Iugoslaviei, Slovenia era cea mai productivă din cadrul republicilor iugoslave, reprezentând o cincime din PIB și o treime din exporturile sale.[4] Slovenia și- obținut astfel independența în 1991, cu o economie deja prosperă și legături puternice de piață cu Occidentul.

În timpul crizei economice de la sfârșitul anilor 2000, economia slovenă a suferit un regres grav. După o recuperare lentă din recesiunea din 2009 datorită exporturilor,[5] economia Sloveniei a suferit din nou o recesiune în ultimul trimestru al anului 2011.[6] Acest lucru a fost atribuit scăderii consumului intern și încetinirii creșterii exporturilor.[6] Slovenia exportă în principal în țările din zona euro.[2] Motivele pentru scăderea consumului intern au fost multiple: austeritatea fiscală, înghețarea cheltuielilor bugetare în ultimele luni ale anului 2011,[7] un eșec în eforturile de implementare a reformelor economice, finanțarea inadecvată și scăderea exporturilor.[8] În plus, industria construcțiilor a fost grav afectată în 2010 și 2011.[6] Începând cu 2014, PIB-ul Sloveniei a crescut din nou.[9] Principalii factori ai creșterii PIB-ului sunt exporturile și, în anul 2016, consumul intern, care a început să revină după criza economică. Creșterea PIB-ului în 2015 a fost de 2,3%, în prima jumătate a anului 2016 2,5%, iar în trimestrul II al anului 2016 2,7%.[10]

Performanța economică[modificare | modificare sursă]

Industria agricolă, silvicultura și pescuitul cuprind un nivel relativ scăzut de 2,5% din PIB și implică doar 6% din populație. O fermă din Slovenia are în medie numai 5,5 hectare. O parte din Slovenia se află în bioregiunea Alpe-Adria, care este implicată în prezent într-o inițiativă majoră în domeniul agriculturii organice. Între 1998 și 2003, sectorul agriculturii organice a crescut de la mai puțin de 0,1% din agricultura slovenă până la media UE de 3,3%.[11]

Finanțele publice au înregistrat un deficit în ultimii ani. Aceasta a însumat în jur de 650 milioane USD pe an între 1999 și 2007, însă aceasta a reprezentat mai puțin de 23% din PIB.[12] În 2008 s-a înregistrat un ușor excedent, cu venituri în valoare de 23,16 miliarde de dolari și cheltuieli de 22,93 miliarde de dolari.[13]

Investițiile din Croația vecină au început în Slovenia. La 1 iulie 2010, Droga Kolinska a fost achiziționată de Atlantic Group din Croația pentru 382 de milioane de euro. Mercator a fost vândut companiei Agrocor din Croația în iunie 2014.[14]

La sfârșitul anului 2014, în Slovenia s-au înregistrat investiții străine directe în valoare de 10 miliarde, cu 13,9% mai mult decât la sfârșitul anului 2013. În 2013 (cele mai recente date publicate) investițiile străine directe au reprezentat 24,7% din PIB-ul Sloveniei. Cele mai importante țări investitoare sunt: Austria (33,6%), Elveția (11,3%), Germania (10,4%), Italia (7,9%), Croația (7,7%).[15]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Paritete kupne moči in bruto domači proizvod na prebivalca v standardih kupne moči, evropske države, 2013–2015”. www.stat.si. 
  2. ^ a b c d „Osnovni gospodarski podatki o Sloveniji” [Basic Economic Data about Slovenia] (în Slovenian). Embassy of the Republic of Slovenia Vienna. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ „SURS”. www.stat.si. 
  4. ^ „Background Note: Slovenia”. Accesat în . 
  5. ^ „Slovenia Country Assessment”. European Bank for Reconstruction and Development. Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ a b c „Double Dip Recession is the 'Slovenian' Reality”. The Slovenia Times. . 
  7. ^ Cerni, Boris (). „Slovenia's Economy Falls Into a Recession as Exports Weaken”. Bloomberg. 
  8. ^ „Zdrs v recesijo so ekonomisti pričakovali” [The Slid into Recession Was Expected by Economists]. MMC RTV Slovenija (în Slovenian). RTV Slovenija. . ISSN 1581-372X. 
  9. ^ http://www.stat.si/statweb#graphBDP
  10. ^ „Bruto domači proizvod, Slovenija, 2. četrtletje 2016”. www.stat.si. 
  11. ^ Food First/Institute for Food and Development Policy | For Land, Liberty, Jobs and Justice Arhivat 12 November 2004 la Wayback Machine.
  12. ^ The Economist
  13. ^ „The World Factbook — Central Intelligence Agency”. www.cia.gov. 
  14. ^ Delo.si, Ma. G., gospodarstvo, Ti. K., Pi. K.,. „Mercator prodan Agrokorju”. 
  15. ^ „Tuje neposredne investicije - Ministrstvo za gospodarski razvoj in tehnologijo”. www.mgrt.gov.si.