Leopard

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pentru alte sensuri, vedeți Leopard (dezambiguizare).
Leopard
Leopard africa.jpg
Un leopard
Clasificare științifică
Regn: Animalia
Încrengătură: Chordata
Clasă: Mammalia
Ordin: Carnivora
Familie: Felidae
Gen: Panthera
Specie: P. pardus
Nume binomial
Panthera pardus
(Linnaeus, 1758)
Leopard distribution2.gif

Leopardul (în termeni științifici Panthera pardus) este un mamifer carnivor de mari dimensiuni din familia felinelor, ce aparține genului Panthera. El este vestit pentru capacitatea sa de a se adapta, iar datorită simțurilor sale excelent dezvoltate și a desenului blănii poate fi cu greu observat. Poate fi întâlnit din zonele semideșertice și până în zonele reci. Leopardul este una din cele mai mari feline, cu o greutate cuprinsă între 40–80 kg, o înălțime de 60–80 cm și cu o lungime a corpului de până la 2 m. Cu toate că are dimensiuni relativ mari, leopardul este un animal agil. Poate trăi până la 20 ani și chiar mai mult.

De regulă, blana sa este de culoare galbenă cu pete negre, cu un desen caracteristic. O varietate a sa, pantera neagră, este unicul leopard cu blana de culoare neagră în întregime. Acesta trăiește în Malaysia și are o formă de melanism. Este o varietate periclitată, dar greu de studiat, deoarece exemplarele nu puteau fi deosebite prin fotografiere cu camere foto în lumină vizibilă. S-a constat că fotografiile cu camere foto în infraroșu pun în evidență pete specifice, invizibile altfel, permițând recenzarea și urmărirea exemplarelor aflate în libertate.[1]

Mod de viață[modificare | modificare sursă]

Leopard odihnindu-se.

Leopardul își petrece timpul cel mai adesea singur, de obicei în interiorul unui teritoriu bine delimitat - cu excepția perioadei de împerechere și a perioadei în care femela își crește puii. Dacă în același teritoriu ar locui prea mulți leoparzi, ar nimici sau ar alunga pentru mult timp viețuitoarele ce-i alcătuiesc prada. Asemeni altor membri din familia felinelor, și leopardul își marchează limitele teritoriului cu urină, iar pe unii copaci „semnează” cu ghearele. În zonele în care se găsesc multe animale, teritoriile de vânătoare ale leoparzilor sunt mai mici decât în regiunile mai sărace în pradă. De obicei masculii posedă teritorii mai mari decât femelele și adesea teritoriul unui mascul se întretaie cu teritoriul uneia sau al mai multor femele.

Leopardul este una din cele mai rapide feline: poate atinge o viteză de până la 60 km/h sau, în unele cazuri, chiar mai mult - dar pe distanțe mici (100–150 m).[2]

Subspecii de leoparzi[modificare | modificare sursă]

Există mai multe subspecii de leoparzi:

Știați că...
  • Leopardul bea apă în fiecare zi, dar în lipsa acesteia rezistă chiar și o lună întreagă fără.
  • Despre leopard se spune ca agreează în mod deosebit carnea de câine, răpind câini din așezările omenești.[necesită citare]
  • Leopardul poate rămâne insesizabil chiar și când nu are o bună posibilitate de a se camufla în mediu (cum ar fi în zonele muntoase). Datorita acestor aptitudini el este mai greu de depistat decât leul sau tigrul.
  • Doar 30% din puii de leopard născuți ajung la maturitate, datorită obstacolelor întâmpinate de femela leopard în creșterea puilor săi.
  • Leoparzii sunt niște cățărători excelenți, urmați de margay, o altă specie de felină, fiind cea mai bună la cățăratul în copaci.
  • Fiind un cățărător foarte bun, poate ridica o pradă de două ori mai grea ca el într-un copac foarte înalt, departe de ochii altor prădători, cum ar fi leii (femelele) sau hienele.

Note[modificare | modificare sursă]