Anubis

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Anubis
Anubis
în hieroglife
i n
p
w E16

Anubis este denumirea în greaca clasică [1] a zeului egiptean cu cap de șacal (sau câine) asociat mumificării și vieții de apoi, în limba egipteană veche Anubis era cunoscut ca Inpu, (nume alternative Anupu, Ienpw etc.)[2].

Anubis (găsit și sub numele de Inpew, Yinepu sau Anpu) este numele zeului ce ghida spiritele morților în lumea de dincolo. Acesta este supranumit "Zeul Ținutului Sfânt" și al lui Khentamentiu (un zeu precedent lui Anubis). Deoarece egiptenii credeau că Valea morțiilor se află spre vest, aceștia îl denumesc de altfel și Regele Vestului. Venerarea lui Anubis pare a exista din cele mai vechi timpuri ale Egiptului Antic, posibil chiar mai vechie decât cea a lui Osiris acest fapt fiind confirmat de asocierea sa cu Ochiul lui Horus și de către textele inscripționate în mormântul faraonului Unas. În textele mormântului lui Unas se precizeată următoarele "Unas alăturându-se spiritelor, acestea trei fiind, Anubis, apoi Amenti și apoi Osiris."

Anubis este deseori descris ca fiind un bărbat de culoare neagră cu cap de șacal sau ca fiind un șacal negru. Egiptologul Flinders Petrie consideră conceptul lui Anubis astfel: egiptenii observând șacalii pe lângă morminte, au asociat șacalul cu omul creând-ul astfel pe zeu. Pentru a arăta importanța sa în lumea morților, capul său era pictat cu negru, dar și ca reprezentare a fertilității. Anubis era considerat pe lângă ghidul sufletelor decedaților ca fiind zeul îmbălsămării și paznicul mormintelor.

Deoarece egiptenii nu făceau o deosebire mare dintre șacali și câini, există posibilitatea confuziei între aceste animale. Deși către Anubis se face deseori referire prin cuvântul sab(ce însemna șacal) mai degrabă decât iwiw(ce însemna câine) este încă nesigură specia canină din care face parte.

Când egiptenii au început să îl venereze mai mult pe Osiris decât pe Anubis, acestuia i sau retras multe dintre muncile sale precum ghid al spiritelor sau paznicul morților, rămânând a fi zeul îmbălsămării. Când o înmormântare avea loc, preotul ce urma să mumifice decedatul purta o mască în formă de șacal, fiind astfel denumit "Supravegetorul misterelor" sau hery seshta" simbolizând astfel întruparea zeului în preot. Anubis este fiul lui Nephthys și Seth sau al lui Nephthys și Osiris acest lucru fiind incert însă. Există de asemenea varianta în care acesta a fost dat în creștere de către Isis lui Osiris datorită posibilității uciderii sale de către Seth, soțul lui Isis. Egiptenii de asemenea credeau că Anubis avea o fiică numită Kebechet descrisă ca fiind un șarpe sau ștruț. Aceasta era considerată zeița purificării și prospețimei. Kebechet îl ajuta pe tatăl său la îmbălsămări aducându-i apă sfântă pentru ca acesta să poată termina procesul de mumificare, pe lângă aceasta ea păzea corpul împotriva forțelor negative pentru ca sufletul ka să rămână proaspăt. Soția lui Anubis pare a fi Anput deoarece deasupra capului are șacalul deasupra casei sale. Aceasta este posibil să fie și mama lui Kebechet.

Zeul Anubis este inventatorul mitic al îmbălsămării şi al mumificării; în această imagine el pregăteşte trupul lui Sennedjen

Egiptenii credeau că Anubis este inventatorul mumificării din faptul că acesta a ajutat-o pe Isis să îi readucă la viață soțul după ce Seth îl omorâse. Bandajând corpul zeului în haine de pânză de in țesute de Isis și Nephthys pentru a fi sigur că acestea nu vor putrezi.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Charles Russell Coulter, Patricia Turner, Enciclopedia zeităților antice, Sammy Northam Rocks 2000, ISBN 0-7864-0317-9, pag.58
  2. ^ Zeii Egiptului Antic - Anubis