Lutră de mare sud-americană
| Lutră de mare sud-americană | |
|---|---|
| |
| La Grădina Zoologică Huachipa, Peru | |
| Stare de conservare | |
| Clasificare științifică | |
| Regn: | Animalia |
| Încrengătură: | Chordata |
| Clasă: | Mammalia |
| Ordin: | Carnivora |
| Familie: | Mustelidae |
| Subfamilie: | Lutrinae |
| Gen: | Lontra |
| Specie: | L. felina |
| Nume binomial | |
| Lontra felina (Molina, 1782)[2] | |
| |
| Arealul lutrei de mare sud-americane | |
| Sinonime | |
| |
Modifică text  |
|
Lutra de mare sud-americană[3] (Lontra felina), numită și nutrie de mare[3] sau vidră marină,[4][5] este o specie de vidră găsită pe coasta Americii de Sud, răspândită din Chimbote până pe Isla Grevy și apoi până pe Isla de los Estados(en)[traduceți].[1] Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii o clasifică drept specie pe cale de dispariție.[1]
Taxonomie
[modificare | modificare sursă]Lutra de mare sud-americană a fost descrisă științific pentru prima oară în 1782 de către Juan Ignacio Molina(en)[traduceți]. Conform ediției a treia a Mammal Species of the World, nu are subspecii.[2]
Taxonomia sa exactă a fost dezbătută din cauza lipsei de date. Un studiu filogenetic din 1987 realizat de C. G. Van Zyll De Jong a propus următoarea fenogramă a Lutrinae, pe baza datelor morfologice.
| |||||||
Fenograma propusă de Jong presupunea că lutra de mare sud-americană s-a descins din vidra orientală cu gheare scurte (Aonyx cinereus) și că cea mai apropiată rudă a sa ar fi vidra americană (Lontra canadensis).[6] Un studiu din 2004 a contrazis cercetarea efectuată de Jong. Următoarea fenogramă a fost propusă ca parte a taxonomiei familiei Mustelidae, pe baza secvențelor de citocrom b(en)[traduceți].[7]
| |||||||
Descriere
[modificare | modificare sursă]Lutra de mare sud-americană este una dintre cele mai mici vidre și mamifere marine,[8][9] măsurând 87 până la 115 cm de la nas până la vârful cozii și cântărind 3 până la 5 kg. Coada măsoară 30 până la 36 cm.[10][11] Blana îi este aspră, cu peri de contur ce măsoară până la 2 cm în lungime și ce acoperă părul lânos, care este des și izolator. Lutra de mare sud-americană este brună închis pe partea dorsală și pe laterale și cervicoloră pe partea din față a gâtului și pe partea ventrală.[10]
Labele lutrei de mare sud-americane sunt înzestrate cu membrană interdigitală(en)[traduceți] și gheare puternice. Partea ventrală a labelor este acoperită parțial cu blană. Lutra de mare sud-americană are 36 de dinți, iar formula dentară(en)[traduceți] îi este 3.1.3-4.13.1.3.2. Dinții sunt dezvoltați pentru a felia în loc să fie pentru a zdrobi. Specia nu prezintă dimorfism sexual.[10]
Răspândire și habitat
[modificare | modificare sursă]Lutra de mare sud-americană se găsește pe coasta Americii de Sud; arealul său se întinde din Chimbote (9°S) din nordul Perului până la Isla Grevy (56°S) de la vârful sudic al Chile și apoi înspre est până la Isla de los Estados(en)[traduceți] (54°S) din Argentina. Viețuiește în principal în ape sărate, dar se găsește și în râuri cu apă dulce. Este singura specie din genul Lontra care populează în principal habitate marine.[1]
Comportament și ecologie
[modificare | modificare sursă]
Lutrele de mare sud-americane evită activ oamenii. Ca reacție la activitatea umană, petrec mai puțin timp pe coaste și se abat de la vizuinile lor pe durata zilei către fisuri inaccesibile oamenilor.[12] Deși în general evită oamenii, faptul că populează sate pescărești indică abilitatea lutrei de mare sud-americane de a se adapta la urbanizare.[13]
Reproducere
[modificare | modificare sursă]De obicei, la lutrele de mare sud-americane, împerecherea are loc în perioada decembrie-ianuarie și nașterile au loc în perioada ianuarie-martie.[1] Gestația durează 60–70 de zile.[3] Rândul de pui(en)[traduceți] constă în doi până la patru pui, însă cel mai frecvent sunt observați doi.[1] La naștere, puiul cântărește 500–800 g.[3]
Hrănire
[modificare | modificare sursă]Studiile au prezentat variații în funcție de latitudine în dietă, perioade de hrănire și durata scufundării de-a lungul arealului lutrei de mare sud-americane. Lutrele de mare sud-americane din partea de sud a țării Chile se hrănesc cu pești, pe când cele din partea de nord a țării Chile se hrănesc în principal cu crustacee și moluște.[14] Vidrele de pe Isla La Vieja(es)[traduceți], Peru, probabil vânează în mod regulat păsări din specia Pelecanoides garnotii(en)[traduceți] dintr-o colonie.[15] În ianuarie 2009, una a fost văzută în Puñihuil vânând un pui de pasăre din specia Tachyeres pteneres(en)[traduceți].[15] Lutra de mare sud-americană are un comportament oportunist de hrănire, hrănindu-se uneori cu mamifere mici și chiar și cu fructe de la plante precum Greigia sphacelata(en)[traduceți] și Fascicularia bicolor(en)[traduceți].[15]
Amenințări
[modificare | modificare sursă]Activitatea umană pe liniile de coastă reprezintă o perturbare pentru lutrele de mare sud-americane. Oamenii introduc animale domestice care pot de asemenea să le perturbe vizuinile.[12] Oamenii, precum și specii domesticite, pot expune o populație de lutre de mare sud-americane la boală. Lutrele de mare sud-americane se pot încurca în plase de pescuit și să moară.[15]
Au fost găsite microplastice în excremente de lutre de mare sud-americane.[16]
Concurență și prădători
[modificare | modificare sursă]Pescărușii și leii de mare sud-americani(en)[traduceți] pot concura cu lutrele de mare sud-americane pe hrană, despre cei din urmă știindu-se că pot ataca vidre.[15] Orcile și rechinii ar vâna și ei vidre, însă nu a fost observat niciun atac direct.[15]
Paraziți
[modificare | modificare sursă]Lutrele de mare sud-americane sunt cunoscute ca fiind predispuse la infecția cu Toxoplasma gondii de-a lungul coastei centrale și nordice a Chile,[17] deși seroprevalența(en)[traduceți] pentru T. gondii la această specie de vidră este mai mică decât cea de la alte mustelide acvatice precum lutra chiliană (Lontra provocax) și nurca americană în partea de sud a țării Chile,[18] probabil datorită uscăciunii generale din mediul din urmă.[17] Nematozii și acantocefalii sunt de asemenea endoparaziți cunoscuți ai acestei specii.[15]
Stare de conservare
[modificare | modificare sursă]Lutra de mare sud-americană este listată pe Lista roșie a IUCN drept specie pe cale de dispariție și este de asemenea inclusă în Anexa I a CITES.[1]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b c d e f g h i Mangel, J., Alfaro-Shigueto, J., Verdi, R. & Rheingantz, M.L. „Lontra felina”. Lista roșie a speciilor periclitate IUCN. Versiunea 3.1. Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii. . Accessed on 16 March 2023.
- ^ a b Wozencraft, W. C. (). „Order Carnivora”. În Wilson, D. E.; Reeder, D. M. Mammal Species of the World (ed. 3rd). Johns Hopkins University Press. p. 603. ISBN 978-0-8018-8221-0. OCLC 62265494.
- ^ a b c d Dumitru Murariu (). Din lumea mamiferelor. Volumul VI - Mamifere acvatice. București: Editura Academiei Române. pp. 216–217. ISBN 978-973-27-2109-4.
- ^ Spelman, Lucy (). Enciclopedia Animalelor. Litera. p. 258. ISBN 9786066864626.
- ^ „REGULAMENTUL (UE) NR. 1320/2014 AL COMISIEI din 1 decembrie 2014 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 338/97 al Consiliului privind protecția speciilor faunei și florei sălbatice prin controlul comerțului cu acestea” (PDF). Uniunea Europeană. Accesat în .
- ^ Jong, C. G. van Zyll de (). „A phylogenetic study of the Lutrinae (Carnivora; Mustelidae) using morphological data”. Canadian Journal of Zoology (în engleză). 65 (10): 2536–2544. doi:10.1139/z87-383. ISSN 0008-4301.
- ^ Marmi, Josep; Lopez-Giraldez, Juan Francisco; Domingo-Roura, Xavier (). „Phylogeny, evolutionary history and taxonomy of the Mustelidae based on sequences of the cytochrome b gene and a complex repetitive flanking region”. Zoologica Scripta (în engleză). 33 (6): 481–499. doi:10.1111/j.0300-3256.2004.00165.x. ISSN 0300-3256.
- ^ „The Hunt: Race Against Time (Coasts)”. BBC. Accesat în .
- ^ „Chilean marine otter: Meet the sea cat”. BBC Wildlife. Immediate Media Company. . Accesat în .
- ^ a b c Jefferson, Thomas A.; Webber, Marc A.; Pitman, Robert L. (). Marine Mammals of the World: A Comprehensive Guide to their Identification (în engleză). San Diego: Academic Press. pp. 539–541. ISBN 978-0124095922.
- ^ „Marine Otter – Lontra felina”. Encyclopedia of Life. n.d. Accesat în .
- ^ a b Gutiérrez, Laura; Vargas, Fernanda; Pinto, Pía; Troncoso, Walter; Santos-Carvallo, Macarena; Sepúlveda, Maritza (). „Impact of human activities in habitat use and activity patterns of the marine otter (Lontra felina) in central Chile”. Latin American Journal of Aquatic Research. 47 (1): 122–128. doi:10.3856/vol47-issue1-fulltext-13
. ISSN 0718-560X – via SciELO.
- ^ Ortiz‐Alvarez, Clara; Alfaro‐Shigueto, Joanna; Mangel, Jeffrey C. (). „Insights into marine otter ( Lontra felina ) distribution along the Peru coastline”. Marine Mammal Science (în engleză). 37 (3): 993–1007. doi:10.1111/mms.12789. ISSN 0824-0469.
- ^ Medina-Vogel, Gonzalo; Rodriguez, Claudio Delgado; Ricardo E. Alvarez, P.; Jose Luis Bartheld, V. (). „Feeding Ecology of the Marine Otter (Lutra felina) in a Rocky Seashore of the South of Chile”. Marine Mammal Science (în engleză). 20 (1): 134–144. doi:10.1111/j.1748-7692.2004.tb01144.x. ISSN 0824-0469.
- ^ a b c d e f g Valqui, Juan (2012-03). "The marine otter Lontra felina (Molina, 1782): A review of its present status and implications for future conservation". Mammalian Biology. 77 (2): 75–83. doi:10.1016/j.mambio.2011.08.004. ISSN 1616-5047.
- ^ Santillán, Luis; Saldaña-Serrano, Miguel; Enrique De-La-Torre, Gabriel (). „First record of microplastics in the endangered marine otter (Lontra felina)”. Mastozoología Neotropical. 27: 211–215. doi:10.31687/saremMN.20.27.1.0.12 .
- ^ a b Calvo-Mac, Carlos; Gutleb, Arno C.; Contal, Servane; Ilukewitsch, Vannessa; Muñoz-Zanzi, Claudia; Medina-Vogel, Gonzalo (). „Exposure to Toxoplasma gondii in Marine Otters (Lontra felina) and Domestic Cats (Felis catus) in an Arid Environment in Chile”. Journal of Wildlife Diseases. 56 (4): 962–964. doi:10.7589/2019-10-269. ISSN 0090-3558. PMID 32609602.
- ^ Barros, Macarena; Cabezón, Oscar; Dubey, Jitender P.; Almería, Sonia; Ribas, María P.; Escobar, Luis E.; Ramos, Barbara; Medina-Vogel, Gonzalo (). „Toxoplasma gondii infection in wild mustelids and cats across an urban-rural gradient”. PLOS One. 13 (6): e0199085. Bibcode:2018PLoSO..1399085B. doi:10.1371/journal.pone.0199085 . ISSN 1932-6203. PMC 6010287 . PMID 29924844.
