Lutră de mare sud-americană
Lutră de mare sud-americană | |
---|---|
![]() | |
Stare de conservare | |
Clasificare științifică | |
Regn: | Animalia |
Încrengătură: | Chordata |
Clasă: | Mammalia |
Ordin: | Carnivora |
Familie: | Mustelidae |
Subfamilie: | Lutrinae |
Gen: | Lontra |
Specie: | L. felina |
Nume binomial | |
Lontra felina (Molina, 1782)[2] | |
![]() | |
Arealul lutrei de mare sud-americane | |
Sinonime | |
| |
Modifică text ![]() |
Lutra de mare sud-americană[3] (Lontra felina), numită și nutrie de mare[3] sau vidră marină,[4][5] este o specie de vidră găsită pe coasta Americii de Sud, răspândită din Chimbote până pe Isla Grevy și apoi până pe Isla de los Estados(en).[1] Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii o clasifică drept specie pe cale de dispariție.[1]
Taxonomie[modificare | modificare sursă]
Lutra de mare sud-americană a fost descrisă științific pentru prima oară în 1782 de către Juan Ignacio Molina(en). Conform ediției a treia a Mammal Species of the World, nu are subspecii.[2]
Taxonomia sa exactă a fost dezbătută din cauza lipsei de date. Un studiu filogenetic din 1987 realizat de C. G. Van Zyll De Jong a propus următoarea fenogramă a Lutrinae, pe baza datelor morfologice.
| |||||||||||||||||||
Fenograma propusă de Jong presupunea că lutra de mare sud-americană s-a descins din vidra orientală cu gheare scurte (Aonyx cinereus) și că cea mai apropiată rudă a sa ar fi vidra americană (Lontra canadensis).[6] Un studiu din 2004 a contrazis cercetarea efectuată de Jong. Următoarea fenogramă a fost propusă ca parte a taxonomiei familiei Mustelidae, pe baza secvențelor de citocrom b(en).[7]
| |||||||
Descriere[modificare | modificare sursă]
Lutra de mare sud-americană este una dintre cele mai mici vidre și mamifere marine,[8][9] măsurând 87 până la 115 cm de la nas până la vârful cozii și cântărind 3 până la 5 kg. Coada măsoară 30 până la 36 cm.[10][11] Blana îi este aspră, cu peri de contur ce măsoară până la 2 cm în lungime și ce acoperă părul lânos, care este des și izolator. Lutra de mare sud-americană este brună închis pe partea dorsală și pe laterale și cervicoloră pe partea din față a gâtului și pe partea ventrală.[10]
Labele lutrei de mare sud-americane sunt înzestrate cu membrană interdigitală(en) și gheare puternice. Partea ventrală a labelor este acoperită parțial cu blană. Lutra de mare sud-americană are 36 de dinți, iar formula dentară(en) îi este 3.1.3-4.13.1.3.2. Dinții sunt dezvoltați pentru a felia în loc să fie pentru a zdrobi. Specia nu prezintă dimorfism sexual.[10]
Răspândire și habitat[modificare | modificare sursă]
Lutra de mare sud-americană se găsește pe coasta Americii de Sud; arealul său se întinde din Chimbote (9°S) din nordul Perului până la Isla Grevy (56°S) de la vârful sudic al Chile și apoi înspre est până la Isla de los Estados(en) (54°S) din Argentina. Viețuiește în principal în ape sărate, dar se găsește și în râuri cu apă dulce. Este singura specie din genul Lontra care populează în principal habitate marine.[1]
Comportament și ecologie[modificare | modificare sursă]

Lutrele de mare sud-americane evită activ oamenii. Ca reacție la activitatea umană, petrec mai puțin timp pe coaste și se abat de la vizuinile lor pe durata zilei către fisuri inaccesibile oamenilor.[12] Deși în general evită oamenii, faptul că populează sate pescărești indică abilitatea lutrei de mare sud-americane de a se adapta la urbanizare.[13]
Reproducere[modificare | modificare sursă]
De obicei, la lutrele de mare sud-americane, împerecherea are loc în perioada decembrie-ianuarie și nașterile au loc în perioada ianuarie-martie.[1] Gestația durează 60–70 de zile.[3] Rândul de pui(en) constă în doi până la patru pui, însă cel mai frecvent sunt observați doi.[1] La naștere, puiul cântărește 500–800 g.[3]
Hrănire[modificare | modificare sursă]
Studiile au prezentat variații în funcție de latitudine în dietă, perioade de hrănire și durata scufundării de-a lungul arealului lutrei de mare sud-americane. Lutrele de mare sud-americane din partea de sud a țării Chile se hrănesc cu pești, pe când cele din partea de nord a țării Chile se hrănesc în principal cu crustacee și moluște.[14] Vidrele de pe Isla La Vieja(es), Peru, probabil vânează în mod regulat păsări din specia Pelecanoides garnotii(en) dintr-o colonie.[15] În ianuarie 2009, una a fost văzută în Puñihuil vânând un pui de pasăre din specia Tachyeres pteneres(en).[15] Lutra de mare sud-americană are un comportament oportunist de hrănire, hrănindu-se uneori cu mamifere mici și chiar și cu fructe de la plante precum Greigia sphacelata(en) și Fascicularia bicolor(en).[15]
Amenințări[modificare | modificare sursă]
Activitatea umană pe liniile de coastă reprezintă o perturbare pentru lutrele de mare sud-americane. Oamenii introduc animale domestice care pot de asemenea să le perturbe vizuinile.[12] Oamenii, precum și specii domesticite, pot expune o populație de lutre de mare sud-americane la boală. Lutrele de mare sud-americane se pot încurca în plase de pescuit și să moară.[15]
Au fost găsite microplastice în excremente de lutre de mare sud-americane.[16]
Concurență și prădători[modificare | modificare sursă]
Pescărușii și leii de mare sud-americani(en) pot concura cu lutrele de mare sud-americane pe hrană, despre cei din urmă știindu-se că pot ataca vidre.[15] Orcile și rechinii ar vâna și ei vidre, însă nu a fost observat niciun atac direct.[15]
Paraziți[modificare | modificare sursă]
Lutrele de mare sud-americane sunt cunoscute ca fiind predispuse la infecția cu Toxoplasma gondii de-a lungul coastei centrale și nordice a Chile,[17] deși seroprevalența(en) pentru T. gondii la această specie de vidră este mai mică decât cea de la alte mustelide acvatice precum lutra chiliană (Lontra provocax) și nurca americană în partea de sud a țării Chile,[18] probabil datorită uscăciunii generale din mediul din urmă.[17] Nematozii și acantocefalii sunt de asemenea endoparaziți cunoscuți ai acestei specii.[15]
Stare de conservare[modificare | modificare sursă]
Lutra de mare sud-americană este listată pe Lista roșie a IUCN drept specie pe cale de dispariție și este de asemenea inclusă în Anexa I a CITES.[1]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b c d e f g h i Mangel, J., Alfaro-Shigueto, J., Verdi, R. & Rheingantz, M.L. „Lontra felina”. Lista roșie a speciilor periclitate IUCN. Versiunea 3.1. Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii. . Accessed on 16 March 2023.
- ^ a b Wozencraft, W. C. (). „Order Carnivora”. În Wilson, D. E.; Reeder, D. M. Mammal Species of the World (ed. 3rd). Johns Hopkins University Press. p. 603. ISBN 978-0-8018-8221-0. OCLC 62265494.
- ^ a b c d Dumitru Murariu (). Din lumea mamiferelor. Volumul VI - Mamifere acvatice. București: Editura Academiei Române. pp. 216–217. ISBN 978-973-27-2109-4.
- ^ Spelman, Lucy (). Enciclopedia Animalelor. Litera. p. 258. ISBN 9786066864626.
- ^ „REGULAMENTUL (UE) NR. 1320/2014 AL COMISIEI din 1 decembrie 2014 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 338/97 al Consiliului privind protecția speciilor faunei și florei sălbatice prin controlul comerțului cu acestea” (PDF). Uniunea Europeană. Accesat în .
- ^ Jong, C. G. van Zyll de (). „A phylogenetic study of the Lutrinae (Carnivora; Mustelidae) using morphological data”. Canadian Journal of Zoology (în engleză). 65 (10): 2536–2544. doi:10.1139/z87-383. ISSN 0008-4301.
- ^ Marmi, Josep; Lopez-Giraldez, Juan Francisco; Domingo-Roura, Xavier (). „Phylogeny, evolutionary history and taxonomy of the Mustelidae based on sequences of the cytochrome b gene and a complex repetitive flanking region”. Zoologica Scripta (în engleză). 33 (6): 481–499. doi:10.1111/j.0300-3256.2004.00165.x. ISSN 0300-3256.
- ^ „The Hunt: Race Against Time (Coasts)”. BBC. Accesat în .
- ^ „Chilean marine otter: Meet the sea cat”. BBC Wildlife. Immediate Media Company. . Accesat în .
- ^ a b c Jefferson, Thomas A.; Webber, Marc A.; Pitman, Robert L. (). Marine Mammals of the World: A Comprehensive Guide to their Identification (în engleză). San Diego: Academic Press. pp. 539–541. ISBN 978-0124095922.
- ^ „Marine Otter - Lontra felina”. Encyclopedia of Life. n.d. Accesat în .
- ^ a b Gutiérrez, Laura; Vargas, Fernanda; Pinto, Pía; Troncoso, Walter; Santos-Carvallo, Macarena; Sepúlveda, Maritza (). „Impact of human activities in habitat use and activity patterns of the marine otter (Lontra felina) in central Chile”. Latin American Journal of Aquatic Research. 47 (1): 122–128. doi:10.3856/vol47-issue1-fulltext-13
. ISSN 0718-560X – via SciELO.
- ^ Ortiz‐Alvarez, Clara; Alfaro‐Shigueto, Joanna; Mangel, Jeffrey C. (). „Insights into marine otter ( Lontra felina ) distribution along the Peru coastline”. Marine Mammal Science (în engleză). 37 (3): 993–1007. doi:10.1111/mms.12789. ISSN 0824-0469.
- ^ Medina-Vogel, Gonzalo; Rodriguez, Claudio Delgado; Ricardo E. Alvarez, P.; Jose Luis Bartheld, V. (). „Feeding Ecology of the Marine Otter (Lutra felina) in a Rocky Seashore of the South of Chile”. Marine Mammal Science (în engleză). 20 (1): 134–144. doi:10.1111/j.1748-7692.2004.tb01144.x. ISSN 0824-0469.
- ^ a b c d e f g Valqui, Juan (2012-03). "The marine otter Lontra felina (Molina, 1782): A review of its present status and implications for future conservation". Mammalian Biology. 77 (2): 75–83. doi:10.1016/j.mambio.2011.08.004. ISSN 1616-5047.
- ^ Santillán, Luis; Saldaña-Serrano, Miguel; Enrique De-La-Torre, Gabriel (). „First record of microplastics in the endangered marine otter (Lontra felina)”. Mastozoología Neotropical. 27: 211–215. doi:10.31687/saremMN.20.27.1.0.12
.
- ^ a b Calvo-Mac, Carlos; Gutleb, Arno C.; Contal, Servane; Ilukewitsch, Vannessa; Muñoz-Zanzi, Claudia; Medina-Vogel, Gonzalo (). „Exposure to Toxoplasma gondii in Marine Otters (Lontra felina) and Domestic Cats (Felis catus) in an Arid Environment in Chile”. Journal of Wildlife Diseases. 56 (4): 962–964. doi:10.7589/2019-10-269. ISSN 0090-3558. PMID 32609602.
- ^ Barros, Macarena; Cabezón, Oscar; Dubey, Jitender P.; Almería, Sonia; Ribas, María P.; Escobar, Luis E.; Ramos, Barbara; Medina-Vogel, Gonzalo (). „Toxoplasma gondii infection in wild mustelids and cats across an urban-rural gradient”. PLOS ONE (în engleză). 13 (6): e0199085. Bibcode:2018PLoSO..1399085B. doi:10.1371/journal.pone.0199085
. ISSN 1932-6203. PMC 6010287
. PMID 29924844.