Olav al V-lea al Norvegiei

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Olav al V-lea
Rege al Norvegiei
Olav V of Norway.jpg
Date personale
Nume la naștereAlexander Edward Christian Frederik Modificați la Wikidata
Născut2 iulie 1903(1903-07-02)
Casa Sandringham, Norfolk, Anglia
Decedat (87 de ani)
Holmenkollen, Oslo, Norvegia
Înmormântat30 ianuarie 1991
Castelul Akershus, Oslo
PărințiHaakon al VII-lea al Norvegiei
Maud de Wales Modificați la Wikidata
Căsătorit cuPrințesa Märtha a Suediei
CopiiPrințesa Ragnhild
Prințesa Astrid
Harald al V-lea
CetățenieFlag of Norway.svg Norvegia
Flag of Denmark.svg Danemarca Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Norvegiei Modificați la Wikidata
Ocupațiemonarh Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Familie nobiliarăCasa de Glücksburg
Rege al Norvegiei
Domnie21 septembrie 1957 – 17 ianuarie 1991 (33 de ani)
Încoronare22 iunie 1958
PredecesorHaakon al VII-lea
SuccesorHarald al V-lea
Prezență online

Olav al V-lea (n. 2 iulie 1903, d. 17 ianuarie 1991) a fost rege al Norvegiei din 1957 până la moartea sa. Olav s-a născut în Regatul Unit al Marii Britanii ca fiu al Prințului Carl al Danemarcei și al Prințesei Maud de Wales și la naștere a primit numele de Alexander Edward Christian Frederik.

Date biografice[modificare | modificare sursă]

A devenit Prinț Moștenitor al tronului Norvegiei și a primit numele Olav, când tatăl său a fost ales rege în 1905. A absolvit Academia Militară Norvegiană în 1924 și a făcut studii economice și de jurisprudență la Balliol College, Oxford. În 1928, la Jocurile Olimpice de la Amsterdam a obținut medalia de aur la navigație. La 21 martie 1929 la Oslo s-a căsătorit cu verișoara sa primară Prințesa Märtha a Suediei cu care a avut un fiu, Harald, și două fiice, Ragnhild și Astrid.

În exilul din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Prințesa Märtha împreună cu copiii a locuit la Washington, unde a dezvoltat o prietenie cu Franklin D. Roosevelt. Prințesa Märtha a murit în 1954, înainte ca soțul ei să devină rege.

În timpul războiului, când guvernul norvegian a decis să plece în exil, Olav a plecat împreună cu tatăl său în Marea Britanie. În 1957, după decesul regelui Haakon al VII-lea, Olav a urcat pe tronul Norvegiei.

Vezi și[modificare | modificare sursă]