Sari la conținut

Listă de regi ai Norvegiei

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Rege al Norvegiei)
Încoronarea lui Carol al XIV-lea Ioan al Suediei în Catedrala Nidaros 1818

Articolul conține o listă a conducătorilor Norvegiei până în prezent. Aceasta include:

  • Uniunea de la Kalmar (1397-1536)
    • Regatele unite ale Danemarcei, Norvegiei și Suediei (1397-1523)
    • Regatele unite ale Danemarcei și Norvegiei (1523-1536)
  • Regatul Danemarcei și Norvegiei, cu Islanda, Groenlanda și Insulele Feroe (1536-1814)
  • Uniunea Regatului Suediei și Regatului Norvegiei (1814-1905)
  • Regatul Norvegiei (din 1905 până în prezent)

Regii vikingi timpurii sunt listați cu numele întâlnit cel mai des în istoriografie cu numele norvegian trecut în aldin).

De notat că înaintea legii de succesiune la tron din 1163, moștenirea tronului era o problemă ce putea degenera în conflicte acute. Era un lucru comun ca frații să împartă tronul.

Regi legendari

[modificare | modificare sursă]

De notat că datele timpurii sunt tradiționale și de precizie îndoielnică

      Familia Yngling [1][2]

Nume Început domnie Sfârșit domnie Note
Olav I Tăietorul de Păduri
(Olaf Trätälja)
680 710 Fiul lui Ingjald Illråde. Rege al Suediei 623-650.
Ulterior rege în Värmland 680-710.
Halfdan I Picior Alb
(Halfdan Hvitbeinn)
710 750 Fiul lui Olaf Tratalja. Rege în Värmland și Solør.
Cucerește Hedemark, Toten, Hadeland si părți din Vestfold.
Øystein I cel Rapid
(Eystein Fret)
750 780 Fiul lui Halfdan I Picior Alb. A fost rege în Solør și în Vestfold.
Halfdan al II-lea cel Generos
(Halfdan den Mible)
780 800 Fiul lui Øystein cel Rapid. Rege în Vestfold și Uppland.
Gudrørd cel Mândru
(Gudred Veidekonge)
800 810 Fiul lui Halfdan II cel Generos.
Rege în Vestfold, Hedeland, Värmland, Vingulmark și Roumarike.
Olaf al II-lea Geirstade
(Olav Geirstadalv)
810 840 Fiul lui Gudrød cel Mândru. Rege în Vestfold.
Halfdan al III-lea cel Negru
(Halfdan Svarti)
840 863 Fiul lui Gudrød cel Mândru. Rege în Vestfold.
Ragnald cel Glorios
(Ragnvald Heidumhære)
840 850 Fiul lui Olaf Geirstade. Co-rege în Vestfold.
Harald I cel Bălai/Păr-Frumos
(Harald Hårfagri)
863 872 Fiul lui Halfdan cel Negru. Rege în Vestfold.
Unifică Norvegia după victoria din Bătălia de la Hafrsfjord (872).

Regatul Norvegiei

[modificare | modificare sursă]

Casele lui Hårfagre și Hårdrade

[modificare | modificare sursă]

      Casa lui Hårfagre
      Casa lui Gorm
      Jarli de Lade
      Casa lui Hårdrade

Nr Nume Portret Domnie Viață Note
1 Harald I Păr-Frumos
(Harald Hårfagre)
872 – 933 c.850 – 933 Fiul lui Halfdan cel Negru, rege în Vestfold, și al Ragnhildei Haraldsdotter.
2 Eric I Secure-Însângerată
(Eirik Blodøks)
933 – 935 c. 885 – 954 Fiul lui Harald Păr-Frumos și al Ragnhildei Eiriksdotter. Asociat la domnie din 912, apoi domnește singur. Detronat. Rege al Northumbriei c947-947 și 952-954.
3 Haakon I cel Bun
(Håkon den Gode)
935 – 961 c.918 – 961 Fiul lui Harald Păr-Frumos și al Torei Mosterstong. Ucis în Bătălia de la Fitjar contra lui Harald Blană-Sură.
4 Harald al II-lea Blană-Sură
(Harald Gråfell)
961 – 965 c.935 – 965 Fiul lui Erik Secure-Însângerată și al Gunnhildei Gormsdotter. Ucis în Bătălia de la Limfjorden de Jarlul Haakon Sigurdsson.
Ragnfrød Eiriksson 961 – 965 c.940 – c.982 Fiul lui Erik Secure-Însângerată și al Gunnhildei Gormsdotter. Asociat la domnie de fratele său mai mare. Detronat.
Gudrød Eiriksson 961 – 965 c.938 – c.999 Fiul lui Erik Secure-Însângerată și al Gunnhildei Gormsdotter. Asociat la domnie de fratele său mai mare. Detronat. Rege al Mann.
Sigurd Eiriksson Sleva 961 – 964 c.940 – c.964 Fiul lui Erik Secure-Însângerată și al Gunnhildei Gormsdotter. Asociat la domnie de fratele său mai mare. Detronat.
5 Harald Dinte-Albastru
(Harald Blåtann)
961 – 986 c.925 – 986 Cumnatul lui Eric Secure-Însângerată. Rege al Danemarcei 940-986. Suveran asupra Norvegiei 961-986, conduce direct Viken 965-970/975.
Jarl Haakon Sigurdsson cel Mare
(Håkon Ladejarl)
975 – 995 c.935 – 995 Guvernator vasal al lui Harald Dinte-Albastru.
6 Olaf I Tryggvesson
(Olav Tryggvesson)
995 – 9 septembrie 1000 c.963 – 1000 Strănepotul lui Harald Păr-Frumos. Ucis în Bătălia de la Svolder, după care regatul este împărțit în trei bucăți.
Olav Eiriksson Skotkonung 1000 – 1016 c.980 – 1022 Rege al Suediei 995-1022. După înfrângerea lui Olaf I, preia 4 districte în Trondheim plus Møre, Romsdal și Rånrike.
7 Svend Barbă-Despicată
(Sweyn Tjugeskjegg)
1000 – 1014 c.960 – 1014 Rege al Danemarcei 986-1014 și al Angliei 1013-1014. Fiul lui Harald Dinte-Albastru. Conduce direct Viken.
8 Harald Sveinsson 1014 – 1016 c.996 – 1018 Rege al Danemarcei. Fiul lui Svend Barbă-Despicată.
Jarl Erik Haakonsson
(Erik Ladejarl)
1000 – 1015 c.964 – 1024 Guvernator in Vestul tarii si Trøndelag, vasal al regelui danez Svend. Fiul jarlului Haakon Sigurdsson. Abdică.
Jarl Haakon Eiriksson
(Håkon Ladejarl)
1015 – 1016 c.998 – 1029 Fiul jarlului Erik Haakonsson. Detronat.
Jarl Sweyn Haakonsson
(Svein Ladejarl)
1015 – 1016 c.970 – 1016 Fiul jarlului Haakon Sigurdsson. Detronat.
9 Olaf al II-lea cel Sfânt
(Olav Haraldsson den Heilage)
1016 – 1 decembrie 1028 c.995 – 1030 Stră-strănepotul lui Harald Păr-Frumos și fiul lui Harald Grenske, mic rege în Vestfold. Detronat. Ucis în Bătălia de la Stiklestad.
10 Cnut cel Mare
(Knut den mektige)
Noiembrie 1028 – 12 noiembrie 1035 c.995 – 1035 Rege al Angliei din 1016 și al Danemarcei din 1019. Fiul lui Svend Barbă-Despicată.
Jarl Haakon Ericsson
(Håkon Ladejarl)
1028 – 1029 c.998 – 1029 Fiul jarlului Erik Haakonsson. Vasal al lui Cnut cel Mare.
Svend Knutsson
(Sweyn Tjugeskjegg)
August 1030 – 1035 c.1015 – c.1036 Fiul lui Cnut cel Mare. Asociat la domnie. Detronat.
11 Magnus I cel Bun
(Magnus den gode)
1035 – 25 octombrie 1047 1024 – 1047 Fiul nelegitim al Sfântului Olaf II. Rege al Danemarcei din 1042.
12 Harald al III-lea Hardraade
(Harald Sigurdsson Hårdrade)
1047 – 25 septembrie 1066 c.1015 – 1066 Stră-strănepotul lui Harald Păr-Frumos și frate vitreg de mamă al Sfântului Olaf. Asociat la domnie din 1046. Ucis în Bătălia de la Podul Stamford în Anglia.
13 Magnus al II-lea Haraldsson
(Magnus den gode)
1066 – 28 aprilie 1069 c.1048 – 1069 Fiul lui Harald Hardrade.
14 Olaf al III-lea cel Pașnic
(Olav Haraldsson Kyrre)
1067 – 22 septembrie 1093 c.1050 – 1093 Fiul lui Harald Hardrade. Asociat la domnie.
Haakon (II) Toresfostre
(Håkon Magnusson)
1093 – Februarie 1094 c.1069 – 1095 Fiul nelegitim al lui Magnus cel Bun.
15 Magnus al III-lea Picioare Goale
(Magnus Olavsson Barreføtt)
1093 – 24 august 1103 c.1073 – 1103 Fiul lui Olaf III. Asociat la domnie cu vărul său Haakon Toresfostre.
Svein Haraldsson 1095 – 1103 În opoziție.
16 Øystein I Magnusson
(Eystein Magnusson)
1103 – 21 august 1122 c.1089 – 1123 Fiul lui Magnus III. A domnit împreună cu frații săi.
17 Sigurd I Cruciatul
(Sigurd Magnusson Jorsalfare)
1103 – 26 martie 1130 1090 – 1130 Fiul lui Magnus III. A domnit împreună cu frații săi. Moare bolnav.
18 Olaf al IV-lea Magnusson
(Olav Magnusson)
1103 – 22 decembrie 1115 c.1099 – 1115 Fiul lui Magnus III. A domnit împreună cu frații săi.
19 Magnus al IV-lea cel Orb
(Magnus Sigurdsson Blinde)
1130 – 7 ianuarie 1135 c.1115 – 1139 Fiul lui Sigurd I Cruciatul. Capturat de Harald IV Gille cu ajutor danez la Bergen, orbit, castrat, i se taie un picior și e detronat.

Războiul civil 1130-1240 (Bagler contra Birkebeiner)

[modificare | modificare sursă]

      Casa Gille
      Casa lui Hårdrade
      Casa Skakke
      Casa lui Sverre

Nr Nume Portret Domnie Viață Note
20 Harald al IV-lea Gille
(Harald Magnusson Gillekrist)
1130 – 14 decembrie 1136 c.1103 – 1136 Pretins fiu nelegitim al lui Magnus al III-lea. Asociat la domnie din 1130. A fost înlăturat la 9 aug 1134, dar reia tronul in 1135. Asasinat din ordinul lui Sigurd Slembe.
21 Inge I cel Cocoșat
(Inge Haraldsson Krokrygg)
Decembrie 1136 – 4 februarie 1161 c.1135 – 1161 Fiul lui Harald al IV-lea Gille. Domnește împreună cu fratele său Sigurd al II-lea Munn. Ucis în Bătălia de la Ekeberg împotriva lui Haakon Umeri-Lați.
22 Sigurd al II-lea Munn
(Sigurd Haraldsson)
Decembrie 1136 – 10 iunie 1155 c.1134 – 1161 Fiul nelegitim al lui Harald al IV-lea Gille. Domnește împreună cu fratele său Inge I cel Cocoșat, care și ordonă asasinarea sa.
Sigurd (III) Slembe
(Sigurd Magnusson)
1135/1136 – 12 noiembrie 1139 c.1100 – 1139 Fiul nelegitim al lui Magnus al III-lea. În opoziție. Ucis în Bătălia de la Holmengrå.
23 Magnus al IV-lea cel Orb
(Magnus Sigurdsson Blinde)
Decembrie 1137 – 12 noiembrie 1139 c.1115 – 1139 A doua domnie. În opoziție cu ceilalți doi regi frați. Ucis în Bătălia de la Holmengrå.
24 Øystein al II-lea Haraldsson
(Eystein Haraldsson)
27 mai 1142 – 29/39 august 1157 c.1125 – 1157 Fiul nelegitim al lui Harald al IV-lea Gille. În opoziție cu Inge I cel Cocoșat, care ordonă asasinarea sa.
Magnus (V) Haraldsson 27 mai 1142 – 1145 c.1135 – 1145 Fiul nelegitim al lui Harald al IV-lea Gille. În opoziție cu Inge I cel Cocoșat.
25 Haakon al II-lea Umeri Lați
(Håkon Sigurdsson Herdebreid)
1157 – 1162 c.1147 – 1162 Fiul nelegitim al lui Sigurd al II-lea. În opoziție cu Inge I cel Cocoșat. Ucis în Bătălia de la Sekken contra lui Erling Skakke.
26 Magnus al V-lea Erlingsson
(Magnus Skakke)
1161 – 15 iunie 1184 c.1156 – 1184 Fiul Christinei, fiica lui Sigurd I, și al lui Erling Ormsson. În opoziție până în iulie 1162. Primul rege încoronat al Norvegiei în 1163. Ucis în Bătălia de la Fimreite.
Erling Ormsson Skakke 1161 – 1179 c.1115 – 1179 Regent în timpul minoratului fiului său Magnus al V-lea. Ucis în Bătălia de la Kalvskinnet contra lui Sverre.
Sigurd (III) Markusfostre
(Sigurd Sigurdsson)
1162 – 29 septembrie 1163 c.1155 – 1163 Fiul nelegitim al lui Sigurd al II-lea Munn. În opoziție cu Magnus al V-lea Erlingsson Skakke. Decapitat la Bergen de Erling Skakke.
Olav Ugjaeva
(Olaf Gudbrandsson)
1165 – 1166 c.1140 – 1169 Fiul Mariei, fiica lui Øystein I, și al lui Gudbrand Skavhoggsson. În opoziție. Învins, moare de boală în Danemarca.
Øystein (III) Møyla
(Eystein Eysteinsson)
Septembrie 1176 – Ianuarie 1177 Fiul lui Øystein al II-lea. În rebeliune față de Magnus al V-lea Erlingsson Skakke. Ucis după înfrângerea din Bătălia de la Re.
27 Sverre Sigurdsson 15 iunie 1184 – 9 martie 1202 c.1151/52 – 1202 Pretins fiul nelegitim al lui Sigurd al II-lea Munn. Asociat la domnie lui Magnus al V-lea Skakke între 1177-1180.
Jon Ingesson Kuvlung 29 septembrie 1185– 1188 c.1157 – 1188 Impostor, nume real Jon Petersson. Pretins fiu nelegitim al lui Inge I. În opoziție. Ucis în luptă la Bergen împotriva lui Sverre.
Sigurd Ingesson Brenner 1188 – 1188 c.1158 – 1189 Pretins fiu nelegitim al lui Inge I. Impostor. În opoziție.
Vikar Magnusson 1189 – 1190 c.1180 – 1190 Pretins fiu nelegitim al lui Magnus al V-lea Skakke. Impostor. În opoziție. Ucis în Bătălia de la Bridstein.
Sigurd Magnusson Primăvara 1193 – 2 aprilie 1194 c.1180 – 1194 Fiul lui Magnus al V-lea Skakke. În opoziție. Ucis în Bătălia de la Florvåg contra lui Sverre.
Inge (II) Magnusson Noiembrie/Decembrie 1196 – Vara 1202 c.1182 – 1202 Pretins fiu nelegitim al lui Magnus al V-lea Skakke. În opoziție. Trădat și ucis de susținători.
28 Haakon al III-lea Sverresson
(Håkon Magnusson)
1202 – 1 ianuarie 1204 c.1177 – 1204 Fiul nelegitim al lui Sverre Sigurdsson. Moare probabil otrăvit de mama sa vitregă regina Margareta.
Guttorm Sigurdsson Ianuarie 1204 – 11 august 1204 c.1199 – 1204 Nepotul lui Sverre Sigurdsson. Moare de boală la 5 ani.
Erling Zid-de-Piatră
(Erling Magnusson Steinvegg)
Iunie 1204 – 25 decembrie 1206 ? – 1207 Fiul nelegitim al lui Magnus al V-lea. În opoziție.
29 Inge al II-lea Bårdsson
(Inge Baardsson)
1204 – 23 aprilie 1217 c.1185 – 1217 Fiul Ceciliei, fiica nelegitima a lui Sigurd al II-lea, și al lui Baard Guttormsson.
Filippus Simonsson 1207 – 1208 c.1185 – 1217 În opoziție. Din 1208 păstrează treimea estică a țării și titlul regal până la moarte (de boală).
Jarl Skule Bårdsson 23 aprlie 1217 – 1217 c.1189 – 1240 Regent
30 Haakon al IV-lea cel Bătrân
(Håkon Håkonsson den gamle)
1217 – 16 decembrie 1263 c.1204 – 1263 Pretins fiu nelegitim al lui Haakon al III-lea.
Bene Cuțit de Piele
(Bene Skinnkniv)
1217 – 1222 ? – 1222 Preot benedictin pretins fiu al lui Magnus Erlingssonn. Rascoala Slittungilor este învinsă iar Bene ucis la Øyeren.
Sigurd Erlingsson Ribbung 1219 – 1226 c.1203 – 1226 În opoziție. Moare asasinat la Oslo.
Knut Haakonsson 1226 – 1227 c.1208 – 1261 Fiul lui Haakon Galen, fiul Ceciliei, fiica nelegitimă a lui Sigurd al II-lea, și al lui Folking Iagmann. În opoziție.
Magnus Bladstakk 1226 – 1227 ? – 1227 În opoziție. Spânzurat de țărani în Värmland la amenințarea lui Haakon al IV-lea.
Skule Bårdsson 6 noiembrie 1239– 24 mai 1250 c.1189 – 1240 Frate vitreg al lui Inge al II-lea. În opoziție. Ars într-o mănăstire din Nidaros.
Haakon (V) cel Tânăr
(Håkon Håkonsson den unge)
Aprilie 1240 – 5 mai 1257 1232 – 1257 Fiul lui Haakon al IV-lea. Asociat la domnie.

Casa lui Sverre

[modificare | modificare sursă]

      Casa lui Sverre
      Casa de Bjälbo (Folkung)

Nr Nume Portret Domnie Viață Note
31 Magnus al VI-lea Legiuitorul
(Magnus Håkonsson Lagabøter)
1263 – 9 mai 1280 1238 – 1280 Fiul lui Haakon al IV-lea. Asociat la domnie din 1257.
32 Eric al II-lea
(Eirik Magnusson Prestehater)
1280 – 13 iulie 1299 c.1268 – 1299 Fiul lui Magnus al VI-lea. Asociat la domnie din 1273.
Ingeborg Eriksdotter 1280 – 1283 c.1244 – 1287 Regentă în numele fiului său.
33 Haakon al V-lea Picioare Lungi/cel Bătrân
(Håkon Magnusson den eldre)
10 august 1299 – 8 mai 1319 1270 – 1319 Fiul lui Magnus al VI-lea.
Eiliv Arnesson Korte 8 mai 1319 – 24 august 1319 c.1292 – 1355 Arhiepiscop de Nidaros. Președintele consiliului de stat.
Ingeborg Haakonsdotter
(Ingebørg Håkonsdotter)
8 mai 1319 – 1327 1301 – 1361 Regentă până la înscăunarea fiului său, Magnus al VII-lea Smek, și apoi în timpul minoratului.
34 Magnus al VII-lea Smek
(Magnus Eiriksson)
24 august 1319 – 15 august 1355 c.1316 – 1374 Fiul Ingeborgei, fiica lui Haakon al V-lea, și a lui Erik, fiul regelui Magnus I al Suediei. Abdică. Rege al Suediei ca Magnus al II-lea 1319-1363.
Erling Vidkunssson 1323 – 1332 1293 – 1355 Regent.
35 Haakon al VI-lea cel Tânăr
(Håkon Magnusson den yngre)
15 august 1343 – 10/12 septembrie 1380 c.1339 – 1380 Fiul lui Magnus al VII-lea Smek. Asociat la domnie în 1343, domnește singur din 1355.
36 Olav al V-lea Haakonsson
(Olaf Håkonsson)
12 septembrie 1380 – 3 august 1387 1370 – 1387 Fiul lui Haakon al VI-lea cel Tânăr. Rege al Danemarcei ca Olaf al III-lea din 1376.
Ogmund Finnsson 3 august 1387 – 2 februarie 1388 c.1315-1388 Regent.

Monarhi din timpul Uniunii de la Kalmar și regenți

[modificare | modificare sursă]

      Casa lui Estrid
      Casa de Pomerania
      Casa de Wittelsbach (Pfalz-Neumarkt)
      Casa de Oldenburg

Nr Nume Portret Domnie Viață Note
37 Margrete Valdemarsdatter 2 februarie 1388 – 14 septembrie 1389/1412 1353 – 1412 Soția lui Haakon al VI-lea. Regină a Danemarcei din 1387 și a Suediei din 1389. Regentă.
38 Eric al III-lea de Pomerania
(Erik av Pommern)
14 septembrie 1389 /1412 – 1 iunie 1442 1382 – 1459 Adoptat de mătușa sa, regina Margareta, în 1387, asociat la domnie în 1389. Încoronat la Kalmar la 17 iun 1397. Rege efectiv la Danemarcei ca Eric al VIII-lea 1412-1439 și al Suediei ca Eric al XIII-lea 1412-1434/1439.
Philippa a Angliei 1423 – 1425 1394 – 1430 Soția lui Eric al III-lea. Regentă.
Sigurd Jonsson 1439 – 1442 1390 – 1452 Regent.
Aslak Harniktsson Bolt 1 iunie 1442 c.1380-1450 Arhiepiscop de Nidaros.
Președinte al consiliului de stat.
39 Christoffer de Bavaria
(Kristoffern av Bayern)
1 iunie 1442 – 5/6 ianuarie 1448 1416 – 1448 Rege al Danemarcei din 1439/1440 și al Suediei din 1441.
Aslak Harniktsson Bolt 6 ianuarie -? 1448 c.1380-1450 Arhiepiscop de Nidaros.
Președinte al consiliului de stat.
Sigurd Jonsson 1448 – 20 noiembrie 1449 1390 – 1452 Regent.
40 Karl I Knutsson Bonde 25 octombrie 1449 – 14 mai 1450 1408 – 1470 Rege al Suediei ca Karl al VIII-lea. În opozițe. Abdică.
41 Christian I de Oldenburg
(Christiern I)
20 noiembrie 1449 – 21/22 mai 1481 1426 – 1481 Ales la 3 iul 1449, încoronat la 20 nov 1449.
Gaute Ivarsson 22 mai 1481 – 22 august 1482 c.1437-1510 Arhiepiscop de Nidaros.
Președinte al consiliului de stat.
Jon Svalesøn Smør 25 august 1482 – 1 februarie 1483 c.1420-1483 Regent.
42 Ioan
(Hans)
1 februarie 1483 – 20 februarie 1513 1455 – 1513 Rege al Danemarcei din 1481, și al Suediei ca Hans al II-lea 1497-1501. Fiul lui Christian I.
Eirik Valkendorf 20 februarie 1513 – 22 iulie 1513 c.1465-1522 Arhiepiscop de Nidaros.
Președinte al consiliului de stat.
43 Christian al II-lea
(Christiern II)
22 iulie 1513 – 5 august 1524 1481 – 1559 Rege al Danemarcei din 1513 și al Suediei 1520-1521. Fiul lui Hans. Detronat și exilat.
Olav Engelbriktsson 5 – 23 august 1524 c.1480-1538 Arhiepiscop de Nidaros.
Președinte al consiliului de stat.
44 Frederik I 23 august 1524 – 10 aprilie 1533 1471 – 1533 Fiul lui Christian I.
45 Christian al II-lea
(Christiern II)
29 noiembrie 1531 – 1 iulie 1532 1481 – 1559 Restaurat apoi detronat.
Olav Engelbriktsson 10 aprilie 1533 – 1 aprilie 1537 c.1480-1538 Arhiepiscop de Nidaros.
Președinte al consiliului de stat.

Uniunea personală dintre Norvegia și Danemarca

[modificare | modificare sursă]

      Casa de Oldenburg

Nr Nume Portret Domnie Viață Note
46 Christian al III-lea
(Christiern III)
1 aprilie 1537 – 1 ianuarie 1559 1503 – 1559 În opoziție din 5 mai 1535. Rege al Danemarcei din 1534. Fiul lui Frederik I.
47 Frederik al II-lea 1 ianuarie 1559 – 14 aprilie 1588 1534 – 1588 Fiul lui Christian al III-lea.
48 Christian al IV-lea
(Christiern IV)
14 aprilie 1588 – 9 martie 1648 1577 – 1648 Fiul lui Frederik al II-lea.
Niels Kaas 1588 – 1594 1535 – 1594 Conduce consiliul de regență.
Jørgen Rosenkrantz 1594 – 1596 1523 – 1596 Conduce consiliul de regență.
Hannibal Sehested 28 februarie 1648 – 6 iulie 1648 1609 – 1666 Guvernator-general 1642-1651.
Jens Aagesøn Bjelke 9 martie 1648 – 18 mai 1648 1580 – 1659 Cancelar.
49 Frederik al III-lea 18 mai 1648 – 19 februarie 1670 1609 – 1670 Fiul lui Christian al IV-lea. Ales la 28 apr, proclamat 18 mai 1648.
50 Christian al V-lea
(Christiern V)
19 februarie 1670 – 4 septembrie 1699 1646 – 1699 Fiul lui Frederik al III-lea.
51 Frederik al IV-lea 4 septembrie 1699 – 12 octombrie 1730 1671 – 1730 Fiul lui Christian al V-lea.
Louise de Mecklenburg-Güstrow 1708 – 1709 1667 – 1721 Soția lui Frederick al IV-lea.
Regentă în timpul călătoriei acestuia în Italia.
52 Christian al VI-lea
(Christiern VI)
12 octombrie 1730 – 6 august 1746 1699 – 1746 Fiul lui Frederik al IV-lea.
53 Frederik al V-lea 6 august 1746 – 14 ianuarie 1766 1723 – 1766 Fiul lui Christian al VI-lea.
54 Christian al VII-lea
(Christiern VII)
14 ianuarie 1766 – 13 martie 1808 1749 – 1808 Fiul lui Frederik al V-lea.
Frederik de Oldenburg 1772 – 1784 1753 – 1805 Fiul lui Frederik al V-lea. Regent.
55 Frederik al VI-lea 13 martie 1808 – 24 ianuarie 1814 1768 – 1839 Regent din 1784. Fiul lui Christian al VII-lea.
Interregnum 24 ianuarie – 16 februarie 1814

Adunarea constituțională de la Eidsvoll

[modificare | modificare sursă]

      Casa de Augustenburg

Nr Nume Portret Domnie Viață Note
56 Christian Frederik de Augustenburg 16 februarie – 10 octombrie/3 noiembrie 1814 1786 – 1848 Regent până la 19 mai, apoi rege. Abdică. Ulterior rege al Danemarcei, ca Cristian al VIII-lea, între 1839-1848.
Marcus Gjøe Rosenkrantz 12 octombrie – 4 noiembrie 1814 1762 – 1838 Regent.
Mathias Otto Leth Sommerhielm 12 octombrie – 4 noiembrie 1814 1764 – 1827 Regent.
Jonas Collett 12 octombrie – 4 noiembrie 1814 1772 – 1851 Regent.
Niels Aall 12 octombrie – 4 noiembrie 1814 1769 – 1854 Regent.
Diderich Hegermann 19 octombrie – 4 noiembrie 1814 1763 – 1835 Regent.
Thomas Fasting 19 octombrie – 4 noiembrie 1814 1769 – 1841 Regent.

Uniunea personală dintre Norvegia și Suedia

[modificare | modificare sursă]

      Casa de Holstein-Gottorp
      Casa Bernadotte

Nr Nume Portret Domnie Viață Note
57 Carol al II-lea
(Karl II)
4 noiembrie 1814 – 5 februarie 1818 1748 – 1818 Rege al Suediei ca Carol al XIII-lea din 1809.
58 Carol al III-lea Ioan
(Karl III Johan)
5 februarie 1818 – 8 martie 1844 1763 – 1844 Regent din 1814. Mareșal francez adoptat de către Carol al II-lea.
59 Oscar I
(Oskar I)
8 martie 1844 – 8 iulie 1859 1799 – 1859 Fiul lui Carol al III-lea Ioan.
60 Carol al IV-lea Ludovic Eugeniu
(Karl IV Ludvig Eugenius)
8 iulie 1859 – 18 septembrie 1872 1826 – 1872 Regent din 1857. Rege al Suediei ca Carol al XV-lea. Fiul lui Oscar I.
61 Oscar al II-lea Frederick
(Oskar II Frederik)
18 septembrie 1872 – 7 iunie 1905 1829 – 1907 Rege al Suediei ca Oscar al II-lea 1872-1907. Detronat 7 iunie, abdică 26 octombrie 1905.
Peter Christian Hersleb Michelsen 7 iunie – 25 noiembrie 1905 1857 – 1925 Prim-ministru exercitând autoritatea regală.

Dinastia de Glücksburg

[modificare | modificare sursă]

      Casa de Glücksburg

Nr Nume Portret Domnie Viață Note
57 Haakon al VII-lea
(Håkon VII)
25 noiembrie 1905 – 21 septembrie 1957 1872 – 1957 Al doilea fiu al regelui Frederik al VIII-lea al Danemarcei. Ales 18 noviembrie, accepta oficial la 20 noiembrie, investit la 28 noiembrie 1905. Între 9 aprilie-7 iunie 1940 în fugă în Norvegia, 7 iunie 1940-7 iunie 1945 în exil la Londra (în timpul ocupaiției naziste).
58 Olav al V-lea
(Olaf V)
21 septembrie 1957 – 17 ianuarie 1991 1903 – 1991 Regent din 14 mai-7 iunie 1945 și din 19 iunie 1955. Fiul lui Haakon al VII-lea.
59 Harald al V-lea 17/21 septembrie 1991 – prezent 1937 – prezent Regent 1958, 25 aprilie-iulie 1970, 18 mai-iunie 1971, iunie 1990-17 ianuarie 1991. Fiul lui Olav al V-lea.
Haakon (VIII) de Glücksburg 25 noiembrie 2003 – 13 aprilie 2004

29 martie – 7 iunie 2005
2020
2024

1973 – prezent Regent. Fiul lui Harald al V-lea. Prinț moștenitor.
  1. ^ en GERMANIA: Visigoths, Ostrogoths, Vandals, Vikings, Orkney, etc., www.friesian.com 
  2. ^ en The Periphery of Francia: Spain, Britain, Eastern Europe, & Scandinavia, www.friesian.com 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]