Comuna Bahna, Neamț

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Pentru alte sensuri, vedeți Bahna.
Bahna
—  Comună  —
Bahna se află în România
Bahna
Bahna
Bahna (România)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 46°46′02″N 26°47′51″E / 46.76722°N 26.79750°E / 46.76722; 26.7975046°46′02″N 26°47′51″E / 46.76722°N 26.79750°E / 46.76722; 26.79750

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețActual Neamt county CoA.png Neamț

SIRUTA121153

ReședințăBahna
Componență

Guvernare
 - PrimarEmil Prisecaru[*][3] (PNL, )

Altitudine302 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 3174 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal617015

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Localizarea administrativă în cadrul județului
Localizarea administrativă în cadrul județului

Bahna (în trecut, și V.G. Morțun) este o comună în județul Neamț, Moldova, România, formată din satele Arămești, Bahna (reședința), Băhnișoara, Broșteni, Izvoare, Liliac, Țuțcanii din Deal și Țuțcanii din Vale.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Comuna se află în sud-estul județului, la limita cu județul Bacău, la izvoarele râurilor Precista și Turbata. Este traversată de șoseaua județeană DJ159, care o leagă spre vest în județul Bacău de Racova (unde se termină în DN15) și spre est tot în județul Bacău de Filipești (unde se intersectează cu DN2), apoi înapoi în județul Neamț de Icușești și din nou în județul Bacău de Dămienești, mai departe tot în județul Neamț de Valea Ursului și Oniceni și în județul Vaslui de Băcești (unde se termină în DN15D). Din acest drum, în satul Izvoare se ramifică șoseaua județeană DJ159B, care o leagă spre nord de Moldoveni.[4]

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Bahna

     Români (80,05%)

     Romi (15,5%)

     Necunoscută (4,41%)

     Altă etnie (0,03%)




Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Bahna

     Ortodocși (95,52%)

     Necunoscută (4,44%)

     Altă religie (0,03%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bahna se ridică la 3.174 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.723 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (80,06%), cu o minoritate de romi (15,5%). Pentru 4,41% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,53%). Pentru 4,44% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Bahna este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Emil Prisecaru[*], de la Partidul Național Liberal, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal7       
Partidul Social Democrat6       

Istorie[modificare | modificare sursă]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Siretul de Jos a județului Roman și era formată din satele Bahna, Arămești-Boerești, Arămești-Răzeși, Băhnișoara și Urzici, având în total 1460 de locuitori ce trăiau în 359 de case. În comună existau o școală mixtă cu 37 de elevi (dintre care o fată) și cinci biserici.[7] Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 2670 de locuitori în satele Arămeștii Boerești, Bahna, Băhnișoara, Broșteni, Țuțcanii din Deal, Țuțcanii din Vale, Urzici și Arămești-Răzeși.[8] În 1931, comuna a luat pentru o vreme denumirea de V.G. Morțun, ca și satul ei de reședință.[9]

În 1950, comuna, revenită la denumirea de Bahna, a trecut la raionul Buhuși și apoi (după 1964[10]) la raionul Roman (ambele din regiunea Bacău). În 1968, comuna a trecut la județul Neamț, tot atunci satul Urzici fiind desființat și comasat cu satul Bahna.[11][12]

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

Patru obiective din comuna Bahna sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Neamț ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca situri arheologice: așezarea din „Livezi” din satul Bahna, datând din secolele al II-lea–al III-lea e.n.; situl de „la Cenușărie” de la Izvoare, cuprinzând așezări din eneolitic (cultura Cucuteni) și o alta din secolele al IV-lea–al II-lea î.e.n.; situl de „la Cioate” (tot lângă satul Izvoare), cu o așezare și o necropolă din secolele al II-lea–al III-lea e.n.; și așezarea de la „Hărmănești” (tot în satul Izvoare), datând din secolele al VI-lea–al VII-lea.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. . Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Google Maps – Comuna Bahna, Neamț (Map). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în . 
  5. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. . Accesat în . 
  6. ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. 
  7. ^ Lahovari, George Ioan (). „Bahna, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 1. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 193. 
  8. ^ „Comuna Bahna în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  9. ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 329. . 
  10. ^ „Decretul nr. 798 din 17 decembrie 1964 privind modificarea anexei la Legea nr. 3/1960 pentru îmbunătățirea împărțirii administrative a teritoriului Republicii Populare Romîne”. MonitorulJuridic.ro. Accesat în . 
  11. ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în . 
  12. ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .