Comuna Valea Ursului, Neamț

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Pentru alte sensuri, vedeți Valea Ursului.
Valea Ursului
—  Comună  —
Valea Ursului se află în România
Valea Ursului
Valea Ursului
Valea Ursului (România)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 46°47′07″N 27°05′16″E / 46.78528°N 27.08778°E / 46.78528; 27.0877846°47′07″N 27°05′16″E / 46.78528°N 27.08778°E / 46.78528; 27.08778

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețActual Neamt county CoA.png Neamț

SIRUTA124885

ReședințăValea Ursului
Componență

Guvernare
 - PrimarViorel Smeria[*][3][4] (PSD, )

Altitudine272 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 3874 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal617495

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Valea Ursului (în trecut, Giurgeni) este o comună în județul Neamț, Moldova, România, formată din satele Bucium, Chilii, Giurgeni, Muncelu de Jos și Valea Ursului (reședința).

Așezare[modificare | modificare sursă]

Comuna se află în extremitatea de sud-est a județului, la limita cu județul Bacău. Este străbătută de șoseaua județeană DJ159, care o leagă spre est de Oniceni și mai departe în județul Vaslui de Băcești (unde se termină în DN15D), și spre vest în județul Bacău de Dămienești, înapoi în județul Neamț de Icușești și din nou în județul Bacău de Filipești (unde se intersectează cu DN2), mai departe din nou în județul Neamț de Bahna și înapoi în județul Bacău de Racova (unde se termină în DN15). Din acest drum, la Valea Ursului se ramifică șoseaua județeană DJ207C, care duce spre nord-vest la Ion Creangă și Horia (unde se termină în DN2).[5]

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Valea Ursului

     Români (94,68%)

     Necunoscută (5,31%)

     Altă etnie (0%)



Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Valea Ursului

     Ortodocși (93,13%)

     Penticostali (1,54%)

     Necunoscută (5,31%)

     Altă religie (0%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Valea Ursului se ridică la 3.874 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.954 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (94,68%). Pentru 5,32% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,13%), cu o minoritate de penticostali (1,55%). Pentru 5,32% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[6]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Valea Ursului este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Viorel Smeria[*], de la Partidul Social Democrat, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat11           
Partidul Național Liberal1           
Partidul Social Românesc1           

Istorie[modificare | modificare sursă]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta denumirea de Giurgeni, făcea parte din plasa Fundul a județului Roman și era alcătuită din satele Băneasa, Fundu Șiștarului, Giurgeni, Golani, Muncelul de Jos și satul de reședință Valea Ursului, ele având o populație totală de 1495 de locuitori ce trăiau în 358 de case. În comună se aflau trei biserici și o școală mixtă cu 18 elevi (dintre care 4 fete).[8] La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, mai funcționa în aceeași plasă și comuna Chilii, formată din satele Buciumi și Chilii, având 1267 de locuitori ce trăiau în 338 de case; aici existau o biserică și o școală mixtă cu 17 elevi (toți băieți).[9]

Anuarul Socec din 1925 consemnează cele două comune în aceeași plasă. Comuna Giurgeni avea 1872 de locuitori în satele Giurgeni, Muncelu de Jos, Valea Ursului și în cătunele Băneasa, Fundu Șiștarului și Golani;[10] în vreme ce comuna Chiliile, cu aceeași alcătuire, avea 1096 de locuitori.[11] În 1931, satul Băneasa a dispărut, iar comuna Chiliile s-a desființat, satul Chiliile trecând la comuna Bălușești, iar satul Buciumi — la comuna Valea Ursului.[12]

În 1950, comuna Valea Ursului a fost transferată raionului Negrești din regiunea Iași. Satele Golani și Fundu Șiștarului au luat, respectiv, denumirile de Zorile și Izvoarele.[13] În 1968, comuna a trecut la județul Neamț, iar satele Zorile și Izvoarele au fost desființate și comasate cu satul Muncelu de Jos.[14][15] Satul Chiliile a fost alipit și el comunei Valea Ursului în 1981.[16]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. . Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  5. ^ Google Maps – Comuna Valea Ursului, Neamț (Map). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în . 
  6. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. . Accesat în . 
  7. ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. 
  8. ^ Lahovari, George Ioan (). „Giurgeni, com. rur., în județul Roman” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 537. 
  9. ^ Lahovari, George Ioan (). „Chiliile, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 368. 
  10. ^ „Comuna Giurgeni în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  11. ^ „Comuna Chiliile în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  12. ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 325, 327. . 
  13. ^ „Decretul nr. 799 din 17 decembrie 1964 privind schimbarea denumirii unor localități”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 
  14. ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în . 
  15. ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 
  16. ^ „Decretul nr. 320 din 24 octombrie 1981 pentru modificarea anexei la Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România”. LegeOnline.ro. Accesat în .