Comuna Crăcăoani, Neamț
| Crăcăoani | |
| — Comună — | |
 Crăcăoani
Crăcăoani (România)
|
|
| Coordonate: Coordonate: 47°05′53″N 26°14′31″E / 47.09806°N 26.24194°E47°05′53″N 26°14′31″E / 47.09806°N 26.24194°E | |
|---|---|
|
|
|
| Țară |  România |
| Județ |  Neamț |
|
|
|
| SIRUTA | 122187 |
|
|
|
| Reședință | Crăcăoani |
| Componență | |
|
|
|
| Guvernare | |
| - Primar | Petre Zamfir[*][3][4] (PSD, ) |
|
|
|
| Suprafață | |
| - Total | 90 km² |
| Altitudine | 518 m.d.m. |
|
|
|
| Populație (2011)[1][2] | |
| - Total | ▼ 3944 locuitori |
|
|
|
| Fus orar | UTC+2 |
|
|
|
| Prezență online | |
site web oficial  GeoNames |
|
|
|
|
 |
|
Modifică date / text  |
|
Crăcăoani este o comună în județul Neamț, Moldova, România, formată din satele Cracăul Negru, Crăcăoani (reședința), Magazia, Mitocu Bălan și Poiana Crăcăoani.
Cuprins
Așezare[modificare | modificare sursă]
Comuna se află în zona centrală a județului, în zona cursului superior al râului Cracău și a afluenților acestuia, Cracăul Alb și Cracăul Negru. Este străbătută de șoseaua națională DN15C, care leagă Piatra Neamț de Fălticeni. La Crăcăoani, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ156A, care o leagă spre sud-est de Negrești, Dobreni (unde se intersectează din nou cu DN15C), Girov, Roznov (unde se intersectează cu DN15), Borlești, Tazlău și mai departe în județul Bacău de Balcani, Pârjol și Ardeoani (unde se termină în DN2G); precum și șoseaua județeană DJ155J, care duce spre nord la Ghindăoani și Grumăzești.[5]
Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Crăcăoani
Români (84,81%)
Romi (12,42%)
Necunoscută (2,73%)
Altă etnie (0,02%)
Componența confesională a comunei Crăcăoani
Ortodocși (95,56%)
Necunoscută (2,73%)
Altă religie (1,69%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Crăcăoani se ridică la 3.944 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 4.542 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (84,81%), cu o minoritate de romi (12,42%). Pentru 2,74% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,56%). Pentru 2,74% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[6]
Politică și administrație[modificare | modificare sursă]
Comuna Crăcăoani este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Petre Zamfir[*], de la Partidul Social Democrat, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 7 | ||||||||
| Partidul Național Liberal | 5 | ||||||||
| Partidul Ecologist Român | 1 | ||||||||
Istorie[modificare | modificare sursă]
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Piatra-Muntele a județului Neamț și era formată din satele Crăcăoani, Cracăul Negru, Magazia și Ghindăoani, având în total 3639 de locuitori. În comună, funcționau o școală, șase biserici, cinci pive pentru sumane și două mori de apă.[8] Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Cetatea-Neamț a aceluiași județ, având 2770 de locuitori în satele Crăcăoani, Cracăul Negru și Magazia.[9]
În 1950, comuna a fost transferată raionului Târgu Neamț din regiunea Bacău. În 1968, ea a revenit la județul Neamț, reînființat, având componența actuală.[10][11]
Monumente istorice[modificare | modificare sursă]
Două obiective din comuna Crăcăoani sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Neamț ca monumente de interes local. Unul este clasificat ca monument de arhitectură: mănăstirea Horaița (secolele al XVII-lea–al XIX-lea) din satul Poiana Crăcăoani, ansamblu ce cuprinde biserica „Botezul Domnului” (1824), paraclisul „Sfântul Nicolae” (secolul al XVII-lea), stăreția (începutul secolului al XX-lea) și turnul clopotniță (secolul al XVIII-lea, refăcut în secolul al XIX-lea). Celălalt obiectiv, clasificat ca monument memorial sau funerar, este obeliscul eroilor din Războiul Ruso-Turc din 1877–1878, monument ridicat în satul Crăcăoani în 1904.
Personalități locale[modificare | modificare sursă]
- Gheorghe Răscănescu, ofițer
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în .
- ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. . Accesat în .
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*]
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*]
- ^ Google Maps – Comuna Crăcăoani, Neamț (Map). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în .
- ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. . Accesat în .
- ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016.
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Crăcăoani, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 750–751.
- ^ „Comuna Crăcăoani în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]
- Monografia comunei Crăcăoani din județul Neamț, Nicolae Frăsinel, Doina Verdeș, Editura Mirton, Timișoara, 1999
