Tazlău, Neamț
| Tazlău | |
| — comună — | |
.jpg) Primăria comunei | |
  Tazlău Tazlău (România) | |
 Tazlău Tazlău (Județul Neamț) | |
| Coordonate: 46°42′48″N 26°27′01″E / 46.71333°N 26.45028°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Județul Neamț |
| SIRUTA | 124616 |
| Reședință | Tazlău[*] |
| Componență | Tazlău[*] |
| Guvernare | |
| - primar al comunei Tazlău[*] | Ion Nechita[*][3] ( USR, octombrie 2020) |
| Suprafață | |
| - Total | 177,56 km² |
| Altitudine | 427 m.d.m. |
| Populație (2011)[1][2] | |
| - Total | ▼ 2224 locuitori |
| Fus orar | UTC+2 |
| Cod poștal | 617460 |
| Prezență online | |
site web oficial  GeoNames | |
 | |
Modifică date / text  | |
Tazlău (în maghiară Tázló) este o comună în județul Neamț, Moldova, România, formată numai din satul de reședință cu același nume.
Așezare[modificare | modificare sursă]
Comuna este situată în partea de sud a județului Neamț, la limita cu județul Bacău, în zona cursului superior al râului Tazlău, în zona premontană la o altitudine de circa 450 m, având ca vecini:
- la nord:Borlești;
- la sud:Balcani, (județul Bacău);
- la vest:Tarcău și Zemeș;
- la est:Rediu și Cândești.
Este străbătută de șoseaua județeană DJ156A, care o leagă spre nord de Borlești, Piatra Șoimului, Roznov (unde se intersectează cu DN15), Girov (unde se intersectează cu DN15D), Dobreni (unde se intersectează cu DN15C), Negrești și Crăcăoani, și spre sud în județul Bacău de Balcani, Pârjol și Ardeoani (unde se termină în DN2G).[4]
Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Tazlău
Români (98,87%)
Necunoscută (1,03%)
Altă etnie (0,08%)
Componența confesională a comunei Tazlău
Ortodocși (98,56%)
Necunoscută (1,03%)
Altă religie (0,4%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Tazlău se ridică la 2.224 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.013 locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (98,88%). Pentru 1,03% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (98,56%). Pentru 1,03% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]
Politică și administrație[modificare | modificare sursă]
Comuna Tazlău este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Ion Nechita[*], de la Uniunea Salvați România, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||
|---|---|---|---|---|---|---|
| Uniunea Salvați România | 4 | |||||
| Partidul Social Democrat | 4 | |||||
| Partidul Național Liberal | 3 | |||||
Istorie[modificare | modificare sursă]
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Bistrița a județului Neamț și era formată din satele Tazlău, Frumoasa și Balcani, având în total 2871 de locuitori. În comună funcționau o școală, trei biserici ortodoxe și una catolică.[7] Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă și în aceeași alcătuire, având 3123 de locuitori.[8] În 1931, satele Balcani și Frumoasa s-au separat pentru a forma comuna Frumoasa, iar comuna Tazlău a rămas numai cu satul de reședință.[9]
În 1950, comuna a fost arondată raionului Buhuși, și apoi (după 1964[10]) raionului Piatra Neamț din regiunea Bacău. În 1968, ea a revenit la județul Neamț, reînființat.[11][12]
Monumente istorice[modificare | modificare sursă]
În comuna Tazlău se află mănăstirea Tazlău (secolele al XV-lea–al XIX-lea), ansamblu-monument istoric de arhitectură de interes național. Ansamblul cuprinde biserica „Nașterea Maicii Domnului” (1497, cu un pridvor adăugat în 1596); ruinele palatului, beciului și trapezei (secolul al XVI-lea); turnul-clopotniță (secolul al XVI-lea); turnul de pază (secolul al XV-lea, cu adăugiri în secolul al XVIII-lea); și zidul de incintă (secolul al XV-lea).
În rest, un singur alt obiectiv din comună este inclus în lista monumentelor istorice din județul Neamț ca monument de interes local, clasificat ca monument de for public: monumentul eroilor din Primul Război Mondial, ridicat în 1925.
- Alte obiective
- Casa memorială Ioan I. Mironescu(1883-1939), scriitor
Vezi și[modificare | modificare sursă]
- Piatra Șoimului - Scorțeni - Gârleni (arie de protecție specială avifaunistică - sit Natura 2000).
- Monumentul Eroilor din războiul 1916-1918, Tazlău
Personalități născute aici[modificare | modificare sursă]
- Ioan I. Mironescu (1883 - 1939), medic, profesor de dermatologie la Facultatea de Medicină din Iași, scriitor și deputat.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în .
- ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
- ^ Google Maps – Tazlău, Neamț (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în .
- ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Tazlăul, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 549–550.
- ^ „Comuna Șerbești în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în .
- ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 277, 279. .
- ^ „Decretul nr. 798 din 17 decembrie 1964 privind modificarea anexei la Legea nr. 3/1960 pentru îmbunătățirea împărțirii administrative a teritoriului Republicii Populare Romîne”. MonitorulJuridic.ro. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
Imagini[modificare | modificare sursă]
Intrarea în localitate
Școala
Bustul lui Ștefan cel Mare
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
