Comuna Petricani, Neamț
| Petricani | |
| — comună — | |
  Petricani Petricani (România) | |
| Coordonate: 47°09′55″N 26°26′59″E / 47.16528°N 26.44972°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Neamț |
| Reședință | Petricani |
| Componență | |
| Guvernare | |
| - primar al comunei Petricani[*] | Ion-Ticușor Vasiliu[*][1] (PSD, ) |
| Suprafață | |
| - Total | 36,37 km² |
| Altitudine | 318 m.d.m. |
| Populație (2021) | |
| - Total | 5.563 locuitori |
| Fus orar | UTC+2 |
| Prezență online | |
site web oficial  | |
 | |
Modifică date / text  | |
Petricani este o comună în județul Neamț, Moldova, România, formată din satele Boiștea, Petricani (reședința), Târpești și Țolici.
Așezare[modificare | modificare sursă]
Comuna se află în nord-estul județului, la sud-est de orașul Târgu Neamț, pe malurile râului Topolița. Este străbătută de șoseaua județeană DJ155I, care o leagă spre vest de Grumăzești și Târgu Neamț (unde se termină în DN15C) și spre est și sud de Urecheni, Păstrăveni,Tupilați, Bârgăuani (unde se intersectează cu DN15D), Făurei, Secuieni și Români.[2]
Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Petricani
Români (93,31%)
Alte etnii (6,69%)
Componența confesională a comunei Petricani
Ortodocși (76,63%)
Penticostali (15,17%)
Alte religii (1,2%)
Necunoscută (6,99%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Petricani se ridică la 5.563 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 5.286 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (93,31%).[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (76,63%), cu o minoritate de penticostali (15,17%), iar pentru 6,99% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]
Politică și administrație[modificare | modificare sursă]
Comuna Petricani este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Ion-Ticușor Vasiliu[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 11 | ||||||||||||
| Partidul Național Liberal | 2 | ||||||||||||
| Partidul Mișcarea Populară | 1 | ||||||||||||
| Partidul Alianța Liberalilor și Democraților | 1 | ||||||||||||
Istorie[modificare | modificare sursă]
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa de Sus-Mijlocul a județului Neamț și era formată din satele Petricani, Târpești, Petricanii de Sus (Petricanii Agapiei), Curechiștea de Jos, Slobozia, Țolicea, Boiștea, Grași, Blebea, Fabrica, Ingărești, Julfeni, Mănești, Plopi, Schitu și Târgu Nou, având în total 3334 de locuitori. În comună existau șase biserici și patru școli mixte (la Blebea, Boiștea, Petricani și Târpești) cu 127 de elevi.[7] Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Cetatea Neamț a aceluiași județ, având 4587 de locuitori în satele Blebea, Boiștea, Grași, Julfeni, Petricani, Târpești și Ingărești și în cătunele Râbâia, Târgu Nou și Țolicea.[8] În 1931, comuna a rămas cu satele Boiștea, Grași, Petricani, Râbâia, Târpești și Țolici.[9]
În 1950, comuna a fost arondată raionului Târgu Neamț din regiunea Bacău. În 1968, ea a revenit la județul Neamț, reînființat; tot atunci, satul Râbâia a fost desființat și comasat cu satul Petricani.[10][11]
Monumente istorice[modificare | modificare sursă]
Două obiective din comuna Petricani sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Neamț ca monumente de interes local, ambele fiind clasificate ca situri arheologice. Situl de la „râpa lui Ravaru” (lângă satul Petricani) cuprinde o așezare eneolitică aparținând culturii Cucuteni, faza A și o necropolă din secolul al IV-lea e.n. Situl de la „râpa lui Bodai”, de lângă satul Târpești conține urmele unor așezări din multiple perioade: neolitic (cultura pre-Cucuteni), eneolitic (cultura Cucuteni, faza A), Epoca Bronzului târziu (cultura Noua), perioada Halstatt, secolele al II-lea–al III-lea și secolele al VI-lea–al VII-lea e.n.
Vezi și articolul: Biserica de lemn Adormirea Maicii Domnului din BoișteaVezi și articolele [[{{{2}}}]] și [[{{{3}}}]]Vezi și articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] și [[{{{6}}}]]Vezi și articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] și [[{{{10}}}]]Vezi și articolele [[{{{11}}}]], [[{{{12}}}]], [[{{{13}}}]], [[{{{14}}}]] și [[{{{15}}}]]Vezi și articolele [[{{{16}}}]], [[{{{17}}}]], [[{{{18}}}]], [[{{{19}}}]], [[{{{20}}}]] și [[{{{21}}}]].Personalități[modificare | modificare sursă]
- Rodica Arba este o canotoare română, dublu laureată cu aur la Los Angeles 1984 și Seul 1988.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ Google Maps – Comuna Petricani, Neamț (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Petricani, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 691.
- ^ „Comuna Petricani în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în .
- ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 278. .
- ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .