Comuna Bicaz-Chei, Neamț
| Bicaz-Chei | |
| — comună — | |
 | |
  Bicaz-Chei Bicaz-Chei (România) | |
| Coordonate: 46°49′08″N 25°53′04″E / 46.81889°N 25.88444°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Județul Neamț |
| SIRUTA | 121297 |
| Reședință | Bicaz-Chei |
| Componență | |
| Guvernare | |
| - primar al comunei Bicaz-Chei[*] | Gheorghe Oniga[*][3][4] ( PNL, ) |
| Suprafață | |
| - Total | 102,34 km² |
| Altitudine | 625 m.d.m. |
| Populație (2011)[1][2] | |
| - Total | ▼ 4089 locuitori |
| Fus orar | UTC+2 |
| Prezență online | |
site web oficial  GeoNames | |
 | |
Modifică date / text  | |
Bicaz-Chei (în maghiară Almásmező) este o comună în județul Neamț, Transilvania, România, formată din satele Bârnadu, Bicaz-Chei (reședința), Gherman și Ivaneș.
Așezare[modificare | modificare sursă]
Comuna se află în extremitatea vestică a județului, la limita cu județul Harghita, în zona cursului superior al râului Bicaz înzona unde primește apele afluentului Dămuc, la poalele munților Ceahlău, Hășmaș și Tarcău. Este străbătută de șoseaua națională DN12C, care trece prin cheile Bicazului și leagă Piatra Neamț de Gheorgheni și de calea ferată industrială Bicaz–Bicaz Chei. La Bicaz-Chei, din DN12C se ramifică șoseaua județeană DJ127A, care duce la Dămuc, urcă pe valea Dămucului și coboară apoi pe râul Poiana Fagului în județul Harghita la Lunca de Jos (deși nu întreg traseul este asfaltat).[5] Pe teritoriul comunei Bicaz-Chei se află două rezervații naturale: Cheile Bicazului și Cheile Șugăului, ambele de tip mixt.[6]
Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Bicaz-Chei
Români (96,03%)
Romi (2,76%)
Necunoscută (1,17%)
Altă etnie (0,02%)
Componența confesională a comunei Bicaz-Chei
Ortodocși (95,96%)
Baptiști (2,07%)
Necunoscută (1,19%)
Altă religie (0,75%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bicaz-Chei se ridică la 4.089 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 4.665 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (96,04%), cu o minoritate de romi (2,76%). Pentru 1,17% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,96%), cu o minoritate de baptiști (2,08%). Pentru 1,2% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[7]
Politică și administrație[modificare | modificare sursă]
Comuna Bicaz-Chei este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Gheorghe Oniga[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[8]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 8 | |||||||||
| Partidul Social Democrat | 3 | |||||||||
| Partidul PRO România | 2 | |||||||||
Istorie[modificare | modificare sursă]
La sfârșitul secolului al XIX-lea, teritoriul comunei făcea parte din Regatul Ungariei din Austro-Ungaria, în cadrul căreia era arondată districtului Gheorgheni al comitatului Ciuc; hărțile epocii consemnează în zona comunei satele Gyorgyò-Békás (la confluența răurilor Dămuc și Bicaz) și Ivànyos. În 1918, comuna a fost ocupată de armata României, iar în 1920 trecerea la România a fost oficializată prin tratatul de la Trianon. Astfel, anuarul Socec din 1925 o consemnează cu numele românesc de Bicaz, cu o populație de 6994 de locuitori, în plasa Tulgheș a județului Ciuc,[9] această comună cuprinzând și teritoriul actualelor comune Bicazu Ardelean și Dămuc. Spre sfârșitul perioadei interbelice, cele trei comune s-au diferențiat. După Dictatul de la Viena din 1940, comuna, împreună cu restul Ardealului de Nord a aparținut Ungariei până în 1944, când după 23 august a redevenit parte a României.[10]
În 1950, comuna Bicaz-Chei a fost transferată raionului Piatra Neamț din regiunea Bacău. În 1968, ea a trecut la județul Neamț.[11][12]
Monumente istorice[modificare | modificare sursă]
Singurul obiectiv din comuna Bicaz-Chei inclus în lista monumentelor istorice din județul Neamț ca monument de interes local este situl arheologic de la „Munticelu” (lângă satul Bicaz-Chei), unde s-au găsit urmele unei așezări din paleoliticul superior (cultura Gravettian).
Economie[modificare | modificare sursă]
Prin comună trec DN12C și Calea ferată industrială Bicaz–Bicaz Chei.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ Google Maps – Comuna Bicaz-Chei, Neamț (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate”. Lege5.ro. Accesat în .
- ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ „Comuna Bicaz în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în .
- ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .