Comuna Bicaz-Chei, Neamț

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Bicaz-Chei
—  Comună  —
Bicaz-Chei
Bicaz-Chei
Bicaz-Chei se află în România
Bicaz-Chei
Bicaz-Chei
Bicaz-Chei (România)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 46°49′08″N 25°53′04″E / 46.81889°N 25.88444°E / 46.81889; 25.8844446°49′08″N 25°53′04″E / 46.81889°N 25.88444°E / 46.81889; 25.88444

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Actual Neamt county CoA.png Neamț

SIRUTA 121297

Reședință Bicaz-Chei
Componență

Guvernare
 - Primar Ghiorghe Oniga[*][3][4] (PSD, )

Suprafață
 - Total 102,34 km²
Altitudine 625 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 4089 locuitori

Fus orar UTC+2

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Bicaz-Chei (în maghiară Almásmező) este o comună în județul Neamț, Transilvania, România, formată din satele Bârnadu, Bicaz-Chei (reședința), Gherman și Ivaneș.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Comuna se află în extremitatea vestică a județului, la limita cu județul Harghita, în zona cursului superior al râului Bicaz înzona unde primește apele afluentului Dămuc, la poalele munților Ceahlău, Hășmaș și Tarcău. Este străbătută de șoseaua națională DN12C, care trece prin cheile Bicazului și leagă Piatra Neamț de Gheorgheni. La Bicaz-Chei, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ127A, care duce la Dămuc, apoi urcă pe valea Dămucului și coboară apoi pe râul Poiana Fagului în județul Harghita la Lunca de Jos (deși nu întreg traseul este asfaltat).[5] Pe teritoriul comunei Bicaz-Chei se află două rezervații naturale: Cheile Bicazului și Cheile Șugăului, ambele de tip mixt.[6]

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Bicaz-Chei

     Români (96,03%)

     Romi (2,76%)

     Necunoscută (1,17%)

     Altă etnie (0,02%)



Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Bicaz-Chei

     Ortodocși (95,96%)

     Baptiști (2,07%)

     Necunoscută (1,19%)

     Altă religie (0,75%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bicaz-Chei se ridică la 4.089 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 4.665 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (96,04%), cu o minoritate de romi (2,76%). Pentru 1,17% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,96%), cu o minoritate de baptiști (2,08%). Pentru 1,2% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[7]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Bicaz-Chei este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Ghiorghe Oniga[*], de la Partidul Social Democrat, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[8]

    Partid Consilieri Componența Consiliului
Partidul Social Democrat 12                        
Partidul Național Liberal 1                        

Istorie[modificare | modificare sursă]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, teritoriul comunei făcea parte din Regatul Ungariei din Austro-Ungaria, în cadrul căreia era arondată districtului Gheorgheni al comitatului Ciuc; hărțile epocii consemnează în zona comunei satele Gyorgyò-Békás (la confluența răurilor Dămuc și Bicaz) și Ivànyos. În 1918, comuna a fost ocupată de armata României, stat care a revendicat Transilvania, iar în 1920 trecerea la România a fost oficializată prin tratatul de la Trianon. Astfel, anuarul Socec din 1925 o consemnează cu numele românesc de Bicaz, cu o populație de 6994 de locuitori, în plasa Tulgheș a județului Ciuc,[9] această comună cuprinzând și teritoriul actualelor comune Bicazu Ardelean și Dămuc. Spre sfârșitul perioadei interbelice, cele trei comune s-au diferențiat.

În 1950, comuna Bicaz-Chei a fost transferată raionului Piatra Neamț din regiunea Bacău. În 1968, ea a trecut la județul Neamț.[10][11]

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

Singurul obiectiv din comuna Bicaz-Chei inclus în lista monumentelor istorice din județul Neamț ca monument de interes local este situl arheologic de la „Munticelu” (lângă satul Bicaz-Chei), unde s-au găsit urmele unei așezări din paleoliticul superior (cultura Gravettian).

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  5. ^ Google Inc. Google Maps – Comuna Bicaz-Chei, Neamț. Cartografiere de Google, Inc. https://www.google.ro/maps/@46.816906,25.8764778,13z. Accesat la 17 martie 2014. 
  6. ^ Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate”. Lege5.ro. http://lege5.ro/Gratuit/gi3donbu/legea-nr-5-2000-privind-aprobarea-planului-de-amenajare-a-teritoriului-national-sectiunea-a-iii-a-zone-protejate. Accesat la 2 aprilie 2014. 
  7. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  8. ^ Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. http://www.2016bec.ro/wp-content/uploads/2016/06/Export_mandate-2.xlsx. 
  9. ^ Comuna Bicaz în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=1326. Accesat la 18 martie 2014. 
  10. ^ Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. http://www.lege-online.ro/lr-LEGE-3-1968-(46891).html. Accesat la 18 martie 2014. 
  11. ^ Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-2-din-16-februarie-1968-republicata-privind-organizarea-administrativa-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-marea-adunare-nationala-46045.html. Accesat la 18 martie 2014.