Săbăoani, Neamț

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Săbăoani
—  Sat  —
Săbăoani
Săbăoani
Săbăoani se află în România
Săbăoani
Săbăoani
Săbăoani (România)
Localizare în România
Săbăoani se află în Județul Neamț
Săbăoani
Săbăoani
Săbăoani (Județul Neamț)
Localizare pe harta județului Neamț
Coordonate: Coordonate: 47°0′43″N 26°51′54″E / 47.01194°N 26.86500°E / 47.01194; 26.8650047°0′43″N 26°51′54″E / 47.01194°N 26.86500°E / 47.01194; 26.86500

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Actual Neamt county CoA.png Neamț
Comună Săbăoani

SIRUTA 124215

Altitudine 231 m.d.m.

Populație (2011)
 - Total 8.722 locuitori

Fus orar EET (+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (+3)
Cod poștal 617400

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata
Ansamblul folcloric Izvorașul din Săbăoani, pe scenă la Roman

Săbăoani (maghiară Szabófalva) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Neamț, Moldova, România. Săbăoani este cel mai mare sat catolic din Moldova. Săbăoani era și încă este un important centru al ceangăilor din Moldova. 98,55% din populație sunt romano-catolici, care, tradițional, au vorbit un dialect vechi al limbii maghiare cunoscut ca dialectul ceangăiesc.[1] Conform unei estimări încă circa 20% din populația vorbesc dialectul ceangăiesc[2], dar numărul locuitorilor care vorbesc fluent graiul ceangăiesc este în scădere rapidă.

Legenda Săbăoaniului si formarea satului[modificare | modificare sursă]

Legenda formării comunei Săbăoani o regăsim in paginile unui manuscris ”Cronica de la Săbăoani”, monografie realizată de către Petre Sescu (Pădurarul).

Așa cum se arată în aceasta lucrare, comuna Săbăoani de astăzi s-a format din vechiul sat Berindești, situat “pe coama dealului de unde înbrățișai cu privirea și cuprindeai cu ochiul liber intreaga vale a Siretului, cu câmpiile ei mănoase…”. Numele satului, arată autorul, provine de la cuvântul turcesc „berindei”, dat de turci pârâiașelor ce brăzdau acest ținut.

Satul Berindești a fost prădat deseori de armatele turcești și tătărăști, casele erau arse la intervale scurte de timp, iar oamenii obligați să fugă în păduri din calea cotropitorilor. În urma acestor invazii, locuitorii satului Berindești s-au hotărât să se retragă de pe coasta dealului in padurea din apropiere, spre apus la 2 km depărtare. Au lăsat casele pustii in plin câmp, cu biserica in mijlocul satului, părăsind aceste locuri devenite periculoase. Și astăzi locuitorii comunei Săbăoani numesc locul unde a fost vechea vatra a satului, Berindești, iar locul din centrul satului unde odinioară a fost biserica de piatră, i se spune astăzi „Miseșke”.

Treptat, oamenii care s-au așezat pe actuala vatră a satului Săbăoani au tăiat copacii fostei păduri. Acest proces a condus la înălțarea unui val înalt de pământ în jurul satului, un val ingenios, asemănător unei fortificații care a aparat așezarea de jur imprejur. În spatele acestor „tranșee” si-au găsit refugiul in timpuri de răstriște locuitorii Săbăoanilui. Dupa incetarea invaziilor faima acestui val de pământ a decăzut, fiind folosit doar ca și „gard de țarnă”, despărțind vatra satului de imensul câmp dimprejur.

Se pare că primul locuitor care a părăsit Berindeștiul și s-a așezat in mijlocul pădurii amintite se numea Szabo Ioan Martin. „Când a intrat Szabo aici în pădure și-a construit o casa pe o vâlcea, unde era o baltă, sursă de apă necesară acelor vremuri, pe locul unde se află casa lui Sebi Ioan (Chitanță) unde a locuit Nicluș Niță în grădina lui Ghearghiș Peter, astăzi strada Muncii,...”. Aici a fost construită prima casă în pădure de către Szabo Ioan Martin, de la care provine si numele satului Săbăoani.

Data stabilirii lui Szabo și a tovarășilor lui în pădure nu este cunoscută, pentru că ei nu s-au retras toți deodată de la Berindești, ci numai o parte, fapt confirmat de documentele istorice care începând de la 1600 și până la jumătatea secolului al XVIII-lea semnalează existența a două sate : Săbăoani și Berindești.

Vechimea localității Săbăoani se poate constata și din străzile întortochiate, strâmbe, cotite, frânte etc. Pentru că fiecare nou sosit în pădure își făcea bordeiul la întâmplare, fără nici o rânduială , printre arbori, fără a croi drumul de acces, astfel că umblau de la o casă la alta pe cărări printre arbori.

După ce s-au înmulțit, locuitorii noului sat au trecut la trasarea drumurilor de acces, dar au fost nevoiți să ocolească arbori seculari și casele deja construite, fapt care a dus la trasarea drumurilor cotite, frânte așa cum se vede și astăzi.

Totuși nu cei veniți din Berindești sunt primii descălecători in această pădure. La vremea descălecării lor aici, intr-o parte necunoscută de dânșii, trăia un grup de oameni despre care izvoarele istorice ne informează că marele voievod Ștefan cel Mare pe la 1468 suspendă plata oricărui bir, pentru locuitorii a două sate, unul dintre ele cu numele de Locos. Acesta era „Licușenii” de azi, ce aparținea Episcopiei Romanului, fapt care atestă existența unei populații la acea vreme în nordul pădurii în care au descălecat cei din Berindești.

După instalarea celor din Berindești în pădurea respectivă, vor exista doua sate separate unul de altul, la o distanță de circa 2 km : noii veniți, urmașii lui Szabo, în sudul pădurii și grupul de oameni care trăia la nordul pădurii.

După anul 1900 satul Licușeni se contopește cu satul Săbăoani și trece din punct de vedere administrativ la primăria comunei Sabăoani

Personalități[modificare | modificare sursă]

  • Demeter László (pseudonim literar: Lakatos Demeter) (1911, Săbăoani -1974, Săbăoani), primul poet renumit ceangăn și singurul poet maghiar din secolul XX. care a scris toate operele într-un dialect polular (în dialectul vechi ceangăn), ceangăn de Nord.
  • Alois Gherguț (n. 17 decembrie 1965, Săbăoani), profesor universitar doctor, Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, care a avut contribuții remarcabile în dezvoltarea domeniului psihopedagogiei speciale și a incluziunii școlare și sociale a persoanelor cu nevoi speciale sau aflate în dificultate.
  • Mihai Robu, cleric romano-catolic.

Vezi și[modificare | modificare sursă]