Comuna Bicazu Ardelean, Neamț

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Bicazu Ardelean
—  comună  —
Biserica de lemn din Bicazu Ardelean01.jpg
Bicazu Ardelean se află în România
Bicazu Ardelean
Bicazu Ardelean
Bicazu Ardelean (România)
Poziția geografică
Coordonate: 46°51′59″N 25°57′55″E / 46.86639°N 25.96528°E

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețStema Neamt.svg Neamț

SIRUTA121340

ReședințăBicazu Ardelean
Componență

Guvernare
 - primar al comunei Bicazu Ardelean[*]Constantin-Ioan Bârsan[*][3][4][5] ( PNL, )

Suprafață
 - Total111,7 km²
Altitudine600 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 4473 locuitori

Fus orarUTC+2

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Bicazu Ardelean (în maghiară Gyergyóbékás/Magyarbékás) este o comună în județul Neamț, Transilvania, România, formată din satele Bicazu Ardelean (reședința), Telec și Ticoș.


Comuna Bicazu Ardelean este situata in grupa centrala a Carpatilor Orientali, cunoscuta sub denumirea generica de “Carpatii Moldo- Transilvan” , in bazinul hidrografic mijlociu al vaii Bicazului, in partea de vest a judetului Neamt, acolo unde Moldova isi da mana cu Ardelul. Trei unitati geomorfologice distincte – Ceahlaul, Hasmasu Mare si Muntii Tarcaului – ii confera o puternica personalitate geografica, evidentiata printr-o mare varietate peisagistica, dar si prin valoarea deosebita a biodiversitatii, ceea ce explica prezenta aici a doua arii naturale protejate, cu statut de ,,Parc National’’, anume Ceahlaul si Cheile Bicazului-Hasmas.

Comuna se invecineaza cu alte localitati rurale: Bicaz Chei, Tasca, Ceahlau, Grinties si Tulghes (jud. Harghita). Primele referiri documentare dateaza din secolul al XV-lea, din timpul domnitorului Alexandru cel Bun, apoi din secolul al XVI-lea, intalnite in Privilegiul Domnesc emis de Aron Voda la 28 iulie 1593 si din secolul urmator, intr-un hrisov al lui Vasile Lupu din 17 august 1642. Situata la granita dintre Moldova si Transilvania, aceasta zona a fost intens disputata intre cele doua provincii, facand parte din fostul Imperiu Austro- Ungar pana in anul 1918 si sub ocupatie horthista in urma Dictatului de la Viena intre anii 1940 si 1944, perioade in care s-a acumulat o zbuciumata istorie a romanilor de aici.

Pana in perioada interbelica toate localitatile din bazinul hidrografic al vaii Bicazului formau o singura comuna, ulterior divizandu-se in actualele comune: Bicazu Ardelean, Bicaz Chei si Damuc. in prezent comuna Bicazu Ardelean ocupa o suprafata de 117 kmp, avand o populatie de 4145 de locuitori. Existenta marilor suprafete impadurite, dar si a pajistilor montane au dus la cristalizarea in timp a celor doua ocupatii traditionale – valorificarea lemnului si cresterea animalelor, ultima insa, fiind in declin in ultimii ani. Cele trei sate componente (Bicazu Ardelean centru, Telec si Ticos) prezinta o structura rasfirata a perimetrelor construibile, specifica asezarilor situate in bazinete intramontanesi de-a lungul culoarelor depresionare, ceea ce implica deplasari pe distante foarte mari intre diferitele locatii de pe raza comunei.

Reteaua cailor de comunicatie este reprezentata de Drumul National 12-c care face legatura intre localitatile Piatra Neamt si Gheorgheni, Drumul Judetean 127-A dintre Bicazu Ardelean si comuna Tulghes din judetul Harghita, dar numai partial practicabil si drumuri comunale, de interes local.

La acestea se adauga si calea ferata industriala cu ecartament normal ce deserveste combinatul de lianti “Carpatcement” de la Tasca. Date fiind aceste considerente de pozitionare geografica si de natura social- istorica, se poate vorbi despre un profund caracter tranzitoriu al comunei Bicazu Ardelean, reflectat intr-o diversificata paleta fizico si economico- geografica, cum ar fi:o tranzitie de natura geologica, teritoriul localitatii fiind strabatut de limita dintre doua formatiuni petrografice specifice Carpatilor Orientali,- cristalinul mezozoic si flisul cretacic;

      • o tranzitie etnografica si folclorica datorata influentelor venite din cele doua provincii istorice;
      • o tranzitie lingvistica exprimata in vorbirea curenta a localnicilor in care apar atat cuvinte si expresii de origine moldoveneasca, cat si de origine ardeleneasca sau de provenienta maghiara ;
      • nume de familie specifice ambelor provincii romanesti, precum Caia, tepes, Moldovan, Zanoaga, din Moldova, sau Ciucanu, Barsan, Voaides, Husaru, din Ardeal.

Intreaga vale a Bicazului si imprejurimile beneficiaza de un potential turistic deosebit : Lacu Rosu, Cheile Bicazului, Cheile sugaului, pesterile Munticelu si Tosorog si nu in ultimul rand Ceahlaul, care poate fi escaladat pe doua dintre cele sapte trasee turistice marcate – pe Neagra si pe Bistra Mare.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Comuna se află în vestul județului, pe cursul mediu al râului Bicaz, acolo unde acesta primește apele afluenților Pârâul Jidanului (cu afluenții Bistra și Toșorog), Ticoș, Floarea, Neagra și Secul Mihlit. Este traversat de șoseaua națională DN12C, care leagă Piatra Neamț de Gheorgheni[6] și de Calea ferată industrială Bicaz–Bicaz Chei.

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Bicazu Ardelean

     Români (98,9%)

     Altă etnie (1,09%)



Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Bicazu Ardelean

     Ortodocși (95,63%)

     Greco-catolici (1,09%)

     Adventiști de ziua a șaptea (1,04%)

     Altă religie (2,23%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bicazu Ardelean se ridică la 4.473 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 4.229 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (98,91%). Pentru 0,94% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,63%), dar există și minorități de greco-catolici (1,09%) și adventiști de ziua a șaptea (1,04%). Pentru 0,94% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[7]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Bicazu Ardelean este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Constantin-Ioan Bârsan[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[8]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal8        
Uniunea Salvați România3        
Partidul Social Democrat2        

Istorie[modificare | modificare sursă]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, teritoriul comunei făcea parte din Regatul Ungariei din Austro-Ungaria, în cadrul căreia era arondată districtului Gheorgheni al comitatului Ciuc; hărțile epocii consemnează în zona comunei satele Tikos, Bisztrapatak și Almásmezõ. În 1918, comuna a fost ocupată de armata României, stat care a revendicat Transilvania, iar în 1920 trecerea la România a fost oficializată prin tratatul de la Trianon. Astfel, anuarul Socec din 1925 o consemnează cu numele românesc de Bicaz, cu o populație de 6994 de locuitori, în plasa Tulgheș a județului Ciuc,[9] această comună cuprinzând și teritoriul actualei comune Bicaz-Chei. Spre sfârșitul perioadei interbelice, cele două comune s-au diferențiat. După Dictatul de la Viena din 1940, comuna, împreună cu restul Ardealului de Nord a aparținut Ungariei până în 1944, când după 23 august a redevenit parte a României.[10]

În 1950, comuna Bicazu Ardelean a fost transferată raionului Piatra Neamț din regiunea Bacău. În 1968, ea a trecut la județul Neamț.[11][12]

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

Biserica de lemn „Sfântul Dumitru” din Telec, monument istoric de interes național aflat în comună

În comuna Bicazu Ardelean se află biserica de lemn „Sfântul Dumitru” din satul Telec, monument istoric de arhitectură de interes național, datând din 1692. În rest, un singur alt obiectiv din comună este inclus în lista monumentelor istorice din județul Neamț ca monument de interes local: biserica de lemn „Înălțarea Sfintei Cruci” (secolele al XVIII-lea–al XX-lea) din Telec.

Economie[modificare | modificare sursă]

În zona Țepeșeni există o carieră de marnă.[13]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ PDL a cîstigat la Bicazu Ardelean, , accesat în  
  5. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  6. ^ Google Maps – Comuna Bicazu Ardelean, Neamț (Map). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în . 
  7. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  8. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  9. ^ „Comuna Bicaz în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  10. ^ http://martiriromani.com/Articol.asp?ID=176
  11. ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în . 
  12. ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 
  13. ^ Oprea, Constantin Razvan Resursele economice și umane ale Carpaților Românești, Note de Curs; old.unibuc.ro; p. 3 (PDF); accesat la 22 decembrie 2018