Comuna Poiana Teiului, Neamț

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Poiana Teiului
—  Comună  —
Poiana Teiului
Poiana Teiului
Poiana Teiului se află în România
Poiana Teiului
Poiana Teiului
Poiana Teiului (România)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 47°07′06″N 25°54′41″E / 47.11833°N 25.91139°E / 47.11833; 25.9113947°07′06″N 25°54′41″E / 47.11833°N 25.91139°E / 47.11833; 25.91139

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețActual Neamt county CoA.png Neamț

SIRUTA123790

ReședințăPoiana Teiului
Componență

Guvernare
 - PrimarAna Ancuța[*][3] (PSD, )

Altitudine545 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 4451 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal617340

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Poiana Teiului (în trecut, Călugăreni) este o comună în județul Neamț, Moldova, România, formată din satele Călugăreni, Dreptu, Galu, Pârâul Fagului, Petru Vodă, Poiana Largului, Poiana Teiului (reședința), Roșeni, Ruseni, Săvinești și Topoliceni.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Comuna se află în nord-vestul județului, la poalele munților Stânișoarei, pe malurile râului Bistrița, imediat în aval de lacul Izvorul Muntelui. Pe teritoriul comunei, mai există încă o mică centrală hidroelectrică pe Bistrița, barajul ei formând micul lac de acumulare Poiana Teiului. Este străbătută de șoseaua națională DN15, care leagă Piatra Neamț de Toplița. La Poiana Largului, acest drum trece pe un viaduct coada lacului Izvorul Muntelui și la cele două capete ale viaductului, se ramifică din el alte două șosele naționale: DN17B, care duce spre Vatra Dornei; și DN15B care duce spre Târgu Neamț.[4] Pe teritoriul comunei, lângă viaductul Poiana Largului, se află în lacul Izvorul Muntelui stânca solitară denumită Piatra Teiului, un martor de eroziune al unui recif cretacic de corali.[5]

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Poiana Teiului

     Români (97,03%)

     Necunoscută (2,94%)

     Altă etnie (0,02%)




Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Poiana Teiului

     Ortodocși (95,68%)

     Necunoscută (2,94%)

     Altă religie (1,37%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Poiana Teiului se ridică la 4.451 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 5.237 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (97,03%). Pentru 2,94% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,69%). Pentru 2,94% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[6]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Poiana Teiului este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Ana Ancuța[*], de la Partidul Social Democrat, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Alianța Electorală PSD + UNPR7       
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților2       
Partidul Național Liberal2       
Candidat independent1       
Partidul Social Românesc1       

Istorie[modificare | modificare sursă]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de Călugăreni, făcea parte din plasa Piatra-Muntele a județului Neamț, și era formată din satele Călugăreni, Gura Largului, Poiana Largului, Poiana Teiului, Roșeni, Dreptu, Frumosu, Bușumeni, Stejaru, Gălbăzeni, Brânzeni, Coroiu și Reșcani, având în total 2242 de locuitori. În comună existau 9 mori de apă, cinci biserici și o școală.[8] La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, mai funcționa în aceeași plasă și comuna Galu, formată din satele Galu, Gura Dreptului, Pârâu Fagului, Pârâu-Galu, Poiana Răchiței, Ruseni, Săvinești, Topoliceni și Urși, cu 1701 locuitori. Existau și aici două biserici și o școală.[9]

Anuarul Socec din 1925 consemnează cele două comune în plasa Muntele a aceluiași județ. Comuna Călugăreni avea 2340 de locuitori în satele Brânzeni, Călugăreni, Coroiu, Gălbezeni, Largu, Poiana Largului, Poiana Teiului și Roșeni;[10] iar comuna Galu avea o populație de 1944 de locuitori și alcătuirea: Dreptu, Frumosu, Galu, Pârâul Fagului, Poiana Răchiței, Săvinești, Stejaru, Topoliceni, Bușmeni și Ruseni.[11] În 1931, reședința comunei Călugăreni s-a mutat la Poiana Teiului,[12] și ulterior și comuna a luat numele noului sat de reședință.

În 1950, cele două comune au fost arondate raionului Piatra Neamț și apoi (după 1964[13]) raionului Târgu Neamț din regiunea Bacău. Satul Gălbezeni a primit în 1964 denumirea de Văleni.[14] În 1968, ele au revenit la județul Neamț, reînființat; tot atunci, comuna Galu a fost desființată, satele ei trecând la comuna Poiana Teiului. Au fost desființate atunci și satele Brânzeni, Coroiu (comasate cu Văleni) și Largu (comasat cu Poiana Largului), iar satul Văleni a fost din nou rebotezat în Petru Vodă, iar satul Poiana Teiului a fost strămutat (din cauza realizării lacului de acumulare Izvorul Muntelui) în vatra satului Poiana Răchitei, satul rezultat din comasarea lor luând denumirea de Poiana Teiului.[15][16]

Comuna a primit indicatorul de sat european pentru efectuarea unor lucrări de reabilitare a infrastructurii: refacerea malurilor, podețelor și drumului comunal, precum și alimentarea cu apă, reabilitarea școlii din satul Dreptu, înființarea unui punct farmaceutic și dezvoltarea eco-turismului local.[necesită citare]

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

Biserica din Galu, monument istoric de interes local

Patru obiective din comuna Poiana Teiului sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Neamț ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca monumente de arhitectură: biserica de lemn „Sfântul Gheorghe” (1818) din satul Galu; ansamblul bisericii „Sfântu Gheorghe” (secolele al XVIII-lea–al XIX-lea) din satul Petru Vodă, ansamblu constând din biserica propriu-zisă (1762–1783) și turnul-clopotniță de lemn (1832); ansamblul bisericii „Buna Vestire” (secolele al XVIII-lea–al XIX-lea) din satul Poiana Largului, ansamblu cuprinzând biserica propriu-zisă (1741) și turnul-clopotniță (secolul al XIX-lea); și ansamblul bisericii „Sfinții Trei Ierarhi” (secolul al XIX-lea) din satul Poiana Largului, cu turnul-clopotniță datând din aceeași perioadă.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. . Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Google Maps – Comuna Poiana Teiului, Neamț (Map). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în . 
  5. ^ „Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate”. Lege5.ro. Accesat în . 
  6. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. . Accesat în . 
  7. ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. 
  8. ^ Lahovari, George Ioan (). „Călugăreni, com. rur., în plasa Piatra-Muntele” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 275. 
  9. ^ Lahovari, George Ioan (). „Galul, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 470. 
  10. ^ „Comuna Călugăreni în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  11. ^ „Comuna Galu în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  12. ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 276. . 
  13. ^ „Decretul nr. 798 din 17 decembrie 1964 privind modificarea anexei la Legea nr. 3/1960 pentru îmbunătățirea împărțirii administrative a teritoriului Republicii Populare Romîne”. MonitorulJuridic.ro. Accesat în . 
  14. ^ „Decretul nr. 799 din 17 decembrie 1964 privind schimbarea denumirii unor localități”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 
  15. ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în . 
  16. ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

  • Eroina de la Fauru, prof. Dorel I. Rusu, revista Țara Hangului (Fundația culturală Gavril Galinescu), Anul XVI Nr. 57 noiembrie 2011, pp. 3,9-11, accesat 2014.04.04