Comuna Războieni, Neamț
Războieni | |
— comună — | |
![]() | |
Poziția geografică | |
Coordonate: 47°04′08″N 26°32′58″E / 47.06889°N 26.54944°E | |
---|---|
Țară | ![]() |
Județ | ![]() |
SIRUTA | 123969 |
Reședință | Războienii de Jos |
Componență | |
Guvernare | |
- primar al comunei Războieni[*] | Sebastian-Bogdan Țarălungă[*][3][4] ( PSD, ) |
Suprafață | |
- Total | 22,19 km² |
Altitudine | 351 m.d.m. |
Populație (2011)[1][2] | |
- Total | ▼ 2272 locuitori |
Fus orar | UTC+2 |
Cod poștal | 617375 |
Prezență online | |
site web oficial ![]() GeoNames ![]() | |
Amplasarea în cadrul județului | |
Modifică date / text ![]() |
Războieni (în trecut, Uscați) este o comună în județul Neamț, Moldova, România, formată din satele Borșeni, Războienii de Jos (reședința), Războieni, Valea Albă și Valea Mare.
Așezare[modificare | modificare sursă]
Comuna se află în zona central-estică a județului, pe malurile râului Valea Albă. Este străbătută de șoseaua județeană DJ208G, care o leagă spre sud de Dragomirești, Ștefan cel Mare și Girov (unde se termină în DN15D) și spre est de Tupilați.[5]
Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Războieni
Români (96,52%)
Romi (1,98%)
Necunoscută (1,49%)
Altă etnie (0%)
Componența confesională a comunei Războieni
Ortodocși (94,05%)
Necunoscută (1,49%)
Altă religie (4,44%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Războieni se ridică la 2.272 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 2.398 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (96,52%), cu o minoritate de romi (1,98%). Pentru 1,5% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,06%). Pentru 1,5% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[6]
Politică și administrație[modificare | modificare sursă]
Comuna Războieni este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Sebastian-Bogdan Țarălungă[*] , de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]
Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Partidul Social Democrat | 6 | |||||||
Uniunea Salvați România | 2 | |||||||
Partidul PRO România | 2 | |||||||
Partidul Național Liberal | 1 |
Istorie[modificare | modificare sursă]
Aici, pe 26 iulie 1476, a avut loc o importantă luptă între o mică oaste moldovenească sub comanda lui Ștefan cel Mare și armata otomană, condusă de însuși sultanul Mahomed al II-lea. Lupta este cunoscută astăzi ca „bătălia de la Valea Albă” și ea s-a soldat cu înfrângerea moldovenilor. La 20 de ani de la bătălie, Ștefan cel Mare a înălțat aici o biserică.[necesită citare]
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta denumirea de Uscați, făcea parte din plasa de Sus-Mijlocul a județului Neamț și avea în compunere satele Uscați, Războieni, Borșeni, Marginea, Poienile și Totoești, cu 2261 de locuitori. În comună existau șase biserici și o școală.[8] Anuarul Socec din 1925 o consemnează cu denumirea actuală de Războieni, ca reședință a plășii Războieni din același județ, și având 3580 de locuitori în satele Borșeni, Marginea, Parte din Uscați, Poieni, Războieni, Tăietura, Tâmpești, Totoești, Uscați și Drămești.[9] În 1931, satele componente se reduseseră la Borșeni-Tăietura, Poieni, Războieni, Tâmpești, Totoești și Uscați.[10]
În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Târgu Neamț din regiunea Bacău. Satele Tâmpești și Uscați au luat în 1964 numele de Valea Mare, respectiv Războienii de Jos.[11] În 1968, ea a revenit la județul Neamț, reînființat; tot atunci, au fost desființate satele Drămești (comasat cu Războienii de Jos), Marginea (comasat cu Războieni) și Poieni (comasat cu Valea Albă), iar satul Totoiești a trecut la comuna Tupilați.[12][13]
Monumente istorice[modificare | modificare sursă]
În comuna Războieni se află mănăstirea Războieni, ansamblu-monument istoric de arhitectură de interes național, datând din secolul al XV-lea. Ansamblul cuprinde biserica „Sfinții Voievozi” (1496), turnul-clopotniță (1862), stăreția (secolul al XX-lea) și casele monahale (secolele al XIX-lea–al XX-lea).
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în .
- ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ Google Maps – Comuna Războieni, Neamț (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în .
- ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Uscați, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 698.
- ^ „Comuna Războieni în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în .
- ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 278. .
- ^ „Decretul nr. 799 din 17 decembrie 1964 privind schimbarea denumirii unor localități”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Razboieni - biserica ridicata pe oasele ostenilor lui Stefan, Lumea credinței - anul II, nr. 12(17)