Dumbrăvița, Timiș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Comuna Dumbrăvița, Timiș)
Salt la: Navigare, căutare
Dumbrăvița
Újszentes
—  Comună  —
Fotografie din aer a comunei Dumbrăvița (prim plan). În stânga, Pădurea Verde și în jumătatea superioară, Timișoara.
Fotografie din aer a comunei Dumbrăvița (prim plan). În stânga, Pădurea Verde și în jumătatea superioară, Timișoara.
45°48′07″N 21°14′51″E / 45.80194°N 21.24750°E / 45.80194; 21.24750

Țară Flag of Romania.svg România
Județ ROU Timis County CoA.svg Timiș

SIRUTA 155261
Atestare documentară 1891 (Újszentes)

Reședință Dumbrăvița[*]
Componență Dumbrăvița[*]

Guvernare
 - Primar Victor Malac[*][3][4] (PSD, )

Suprafață
 - Total 18,98 km²
Altitudine 100 m.d.m.

Populație (2011)[1] [2]
 - Total 7.522 locuitori
 - Densitate 396,31 loc./km²
 - Recensământul anterior, 2002 2.693 locuitori

Fus orar UTC+2
Cod poștal 307160

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Dumbrăvița (denumire veche, înainte de 1924 Sântești, în maghiară Újszentes, în germană Neussentesch, în sârbă Opština Dumbravica) este o comună în județul Timiș, Banat, România, formată din localitatea de reședință cu același nume. Potrivit unui studiu de specialitate elaborat în 2013 de Consiliul Consultativ pentru Regionalizare, comuna Dumbrăvița este cea mai dezvoltată și bogată localitate din România.[5]

Datorită dezvoltării fulminante din ultimii ani localitatea s-a alipit teritorial de Municipiul Timișoara. Aici trăiesc sau au reședința numeroase vedete sau personalități autohtone dintre care Brigitte Sfăt, Ilie Năstase, Dan Alexa sau Costel Pantilimon. [6]

Istorie[modificare | modificare sursă]

Prima atestare documentară a Dumbrăviței datează din 1891, anul în care localitatea a fost înființată. Întemeierea ei s-a făcut de către guvernul maghiar, care a dispus defrișarea unei suprafețe din pădurea care înconjura Timișoara, pentru a integra noua localitate. Alte atestări au existat și în monografia lui Bodor Antal din 1907, în ziarul local al orașului Szentes din perioada 1889 septembrie-1890 aprilie și documente aflate în arhiva județeană Csongrad (Ungaria).

La 1897 a fost construită, cu banii statului, biserica reformată. Românii au început să se așeze la Dumbrăvița în număr mai mare după unirea Banatului cu România. Astfel, în 1921-1922 s-au așezat la Dumbrăvița câteva familii originare din Rusikoselo și Toracul Mare, din Banatul sârbesc și alte câteva din Comloșu Mare. La 1927 au fost împroprietărite alte 42 de familii de români. În același an a fost înființată parohia ortodoxă.

În 1964 numele localității a fost schimbat din Ujszentes în numele actual „Dumbrăvița”. Localitatea a beneficiat de fenomenul de exurbanizare, prin care populația din Timișoara s-a așezat aici. Procesul s-a intensificat după anul 2000, fiind la baza unei creșteri urbanistice exponențiale. Astfel, în mai puțin de 10 ani, numărul de locuitori a crescut o dată și jumătate, cu perspective ulterioare de creștere.

Cadrul fizio-geografic[modificare | modificare sursă]

Localitatea Dumbrăvița este așezată într-o zonă de câmpie, cu altitudini în medie de 95,0 m.

Terenul este constituit din materiale foarte diverse: argile, prafuri, nisipuri, pietrișuri, loessuri, piemontane, depozite loessiare provenite din măcinarea dealurilor piemontane estice spălate de ape. Principalele tipuri de sol întâlnite sunt: brun roșcat de pădure, cernoziom, argiluvisoluri, favorizând agricultura intensivă.

Apa freatică este prezentă în straturile nisipoase și în cele argiloase de grosime mai mare. Pâraiele Behela și Beregsău sunt cursurile de apă de suprafață ce curg pe teritoriul comunei.

Studiile geotehnice efectuate au etalat următoarele condiții de fundare:

- teren bun de fundare h min-1,5 m;

- presiunea admisă p.a.-1,5 kgf/cm pătrați;

- apa freatică are nivelul între 2,9-3,0 m.

Fauna[modificare | modificare sursă]

Fauna spontană este reprezentată de exemplare de importanță cinegetică : iepurele sălbatic, porcul mistreț, vulpea, șoarecele de câmp, hârciogul și de păsări ca: prepelița, fazanul.

Vegetația este specifică zonei de stepă. Dintre ierburi întâlnim: spinul vântului, colilia, iar dintre arbuști: măceșul, porumbarul, dar și exemplare rare cum ar fi păpucul doamnei, stânjenelul, căpșunica, șerparița ș.a.

Clima[modificare | modificare sursă]

Clima este continental moderată de tranziție, cu influențe sub-mediteraneene.

Temperaturile medii anuale sunt de 10-11 grade celsius. Temperaturile medii anuale în ianuarie sunt de –1 grad celsius și în iulie de 22-25 grade.

Cantitatea de precipitații multianuale este de 600 mm. Perioada martie-septembrie prezintă umiditate atmosferi scăzută, valorile variind între 62 % (iulie)-66,6%(aprilie). Zilele cu soare reprezintă cca 75% din totalul zilelor.

Vântul de nord are frecvența cea mai ridicată, urmat de vântul de nord - est.

Iernile blânde, fără viscole și verile calde avatajează zona, oferind condiții optime pentru agricultura timpurie.

Populație[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Dumbrăvița

     Români (76.07%)

     Maghiari (14.05%)

     Germani (1.15%)

     Necunoscută (6.36%)

     Altă etnie (2.35%)

Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Dumbrăvița

     Ortodocși (67.33%)

     Romano-catolici (10.5%)

     Reformați (7.24%)

     Penticostali (1.78%)

     Greco-catolici (1.75%)

     Baptiști (1.62%)

     Necunoscută (6.99%)

     Altă religie (2.76%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Dumbrăvița se ridică la 7.522 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 2.693 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (76,07%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (14,05%) și germani (1,16%). Pentru 6,37% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (67,34%), dar există și minorități de romano-catolici (10,5%), reformați (7,25%), penticostali (1,78%), greco-catolici (1,75%) și baptiști (1,62%). Pentru 6,99% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[7] Numeroși indicatori arată faptul că localitatea a depășit recent 10.000 de locuitori, ceea ce face ca statisticile să fie relative.

Evoluția populației din Dumbrăvița, pe recensăminte și pe structură etnică.

Recensământul[8] Structura etnică
Anul Populația Români Maghiari Germani Alte etnii
1900 1.151 46 1.042 58 5
1930 1.490 381 995 109 5
1966 2.140 655 1.384 68 33
1977 2.978 1.157 1.687 100 34
1992 2.400 1.049 1.285 32 34
2002 2.672 1.565 1.042 33 32
2011 7.522 5.722 1.057 87 656

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Dumbrăvița este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Victor Malac[*], de la Partidul Social Democrat, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[9]

    Partid Consilieri Componența Consiliului
Partidul Social Democrat 5          
Partidul Național Liberal 4          
Uniunea Democrată Maghiară din România 3          
Partidul Mișcarea Populară 1          
Candidat independent 1          
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților 1          

Politică (evoluție istorică)[modificare | modificare sursă]

Primarul Victor Malac face parte din PSD, iar viceprimarul Árpád Mikloș face parte din UDMR. Consiliul Local este constituit din 11 consilieri, împărțiți astfel:

    Partid Consilieri Componența Consiliului
  Uniunea Democrată Maghiară din România 6            
  Alianța Dreptate și Adevăr (1 PD și 1 PNL) 2            
  Partidul Social Democrat 1            
  Independenți 1            

Personalități[modificare | modificare sursă]

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  5. ^ Povestea coloniștilor maghiari care au întemeiat, în urmă cu 125 de ani, Dumbrăvița, localitatea unde se trăiește cel mai bine în România, 29 august 2016, Stefan Both, Adevărul, accesat la 30 august 2016
  6. ^ http://www.wowbiz.ro/poftiti-in-super-casa-pe-care-si-a-facut-o-brigitte-nastase-la-timisoara-bruneta-s-a-judecat-pentru-teren-ani-buni-exclusiv-video-16929307. http://www.wowbiz.ro/poftiti-in-super-casa-pe-care-si-a-facut-o-brigitte-nastase-la-timisoara-bruneta-s-a-judecat-pentru-teren-ani-buni-exclusiv-video-16929307. 
  7. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  8. ^ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate, jud. Timiș 1880 - 1992
  9. ^ Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. http://www.2016bec.ro/wp-content/uploads/2016/06/Export_mandate-2.xlsx. 

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Sǎpǎturile arheologice preventive de la Dumbrǎvița (Jud.Timiș): DN 6-varianta ocolitoare Timișoara, km. 549+076-DN 69, km. 6+430, Waldpress, 2004

Legături externe[modificare | modificare sursă]