Comuna Mintiu Gherlii, Cluj: Diferență între versiuni

← Diferența anterioară Diferența următoare →

Conținut șters Conținut adăugat

Aliniat

Versiunea de la 17 ianuarie 2012 13:02

Mintiu Gherlii (în maghiară Szamosújvárnémeti, Németi, în germană Deutsch-Neudorf, Deutschendorf) este o localitate și o comună în județul Cluj, Transilvania, România, alcătuită din șase sate: Bunești, Mintiu Gherlii, Nima, Pădurenii, Petrești, Salatiu.

Date geografice

Este situată în partea de nord-est a Dealurilor Jimborului, la estul Dealurilor Dejului, pe râul Someșul Mic.

Istoric

Satul a fost întemeiat în sec. XI-XII de coloniști germani din Bavaria și a aparținut în Evul Mediu domeniului latifundiar din Unguraș. Germanii au fost până în secolul al XVI-lea treptat maghiarizați.

Demografie

De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:

Recensământul^[1] ^[2]		Structura etnică
Anul	Populația	Români	Maghiari	Germani	Rromi	Alte etnii
1850	3.551	3.089	286	4	117	55
1880	3.387	3.040	214	13		120
1890	3.638	3.282	205			151
1900	4.240	3.803	317	4		116
1910	4.378	3.921	279	50		128
1920	4.237	3.993	192			52
1930	4.536	4.311	157		36	32
1941	5.004	4.622	321	2	39	20
1956	5.307	5.164	66		74	3
1966	5.369	5.316	52			1
1977	5.122	5.036	38		48	0
1992	3.693	3.634	27		32	0
2002	3.860	3.687	40		133	0

Format:Demografie/Mintiu Gherlii

Lăcașuri de cult

Biserica Romano-Catolică, din secolul al XIII-lea (monument gotic), preluată în secolul al XVI-lea de cultul reformat-calvin.
Biserica românească de lemn „Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil” din Nima, din 1774.
Vechea mănăstire. Aici s-a aflat o mănăstire de călugări, cu numele „Nogletin nuncupatum". În 1774 avea un călugăr și un fânaț de 3 care de fân^[3].

Bibliografie

Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (2003). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN ISBN 973-86430-0-7 Verificați valoarea |isbn=: invalid character (ajutor).
Dan Ghinea (2000). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4.

Legături externe

Note

^ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate, Mintiu Gherlii
^ Structura etno-demografică a României
^ http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/culturacrestina/1919/BCUCLUJ_FP_279432_1919_008_007_008.pdf Vechile mănăstiri românești din Ardeal

[st-1] Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate, Mintiu Gherlii

[e2002-2] Structura etno-demografică a României

[3] ttp://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/culturacrestina/1919/BCUCLUJ_FP_279432_1919_008_007_008.pdf Vechile mănăstiri românești din Ardeal

[1]

[2]

[3]

@@ Linia 57: / Linia 57: @@
 |hartă1= Josephinische Landaufnahme pg064.jpg
 |descriere_hartă1= Mintiu Gherlii în [[Harta Iosefină]] a Transilvaniei, 1769-1773.<br />([http://toolserver.org/~dschwen/iip/wip.php?f=Josephinische_Landaufnahme_pg064.jpg Click] pentru imagine interactivă)
 |}}
@@ Linia 66: / Linia 65: @@
 == Istoric ==
-Satul a fost întemeiat în sec. XI-XII de coloniști germani din [[Bavaria]] și a aparținut în [[Evul Mediu]] domeniului latifundiar din [[Unguraș, Cluj|Unguraș]]. Germanii au fost până în sec. XVI treptat maghiarizați.
+Satul a fost întemeiat în sec. XI-XII de coloniști germani din [[Bavaria]] și a aparținut în [[Evul Mediu]] domeniului latifundiar din [[Unguraș, Cluj|Unguraș]]. Germanii au fost până în secolul al XVI-lea treptat maghiarizați.
 == Demografie ==
@@ Linia 204: / Linia 203: @@
 == Lăcașuri de cult ==
-*Biserica Romano-Catolică, din sec. XIII (monument gotic), preluată în sec. XVI de cultul reformat-calvin.
+*Biserica Romano-Catolică, din secolul al XIII-lea (monument [[gotic]]), preluată în secolul al XVI-lea de cultul reformat-calvin.
 *Biserica românească de lemn „Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil” din Nima, din 1774.
+*''Vechea mănăstire''. Aici s-a aflat o mănăstire de călugări, cu numele „''Nogletin nuncupatum''". În 1774 avea un călugăr și un fânaț de 3 care de fân<ref>http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/culturacrestina/1919/BCUCLUJ_FP_279432_1919_008_007_008.pdf Vechile mănăstiri românești din Ardeal</ref>.
 == Bibliografie ==