Oradea

Oradea, mai demult Oradea Mare, (în maghiară Nagyvárad, în germană Großwardein, în idiş אורדאה, în latină Magnovaradinum) este un municipiu situat în vestul României, pe râul Crişul Repede, în imediata apropiere a graniţei cu Ungaria, reşedinţă de judeţ a Bihorului, fiind cel mai important oraş din regiune istorică Crişana. La recensământul din 2002 municipiul avea 206.527 de locuitori. Zona metropolitană, care include şi opt comune învecinate, avea în anul 2006 populaţia de 240.800 de locuitori, dintre care 70% români, 27% maghiari ş.a. În perioada interbelică 20,6% din populaţia oraşului era alcătuită din evrei, fiind consemnate de asemenea comunităţi de germani, slovaci, ucraineni etc. (vezi judeţul Bihor interbelic).

Istoric

Oradea

Hartă din 1897

Cetatea

Prima mentionare documentarã a toponimului Oradea (Varadinum) apare la 1113 într-o diplomã a abatiei benedictine din Zobor, în care este mentionat numele episcopului Syxtus Vvaradiensis si al comitelui Saul de Bychar.

Cetatea Oradiei, ale cãrei vestigii se pot vedea si astazi, este mentionatã întâia oarã în 1241, cu ocazia efectuãrii unor reparatii grabnice pentru a face fatã unui iminent atac tãtaro-mongol. Construirea ei este atribuitã Regelui Ladislau I (1077-1095) care a hotãrât sã ridice o mãnãstire în cinstea Fecioarei Maria, pe un loc numit Varad - Cronica pictatã de la Viena (Chronicon pictum Vindobonensae), leagãnul viitoarei episcopii catolice. În jurul vechii cetãti, cea de formã neregulatã, usor ovalã, s-a ridicat noua cetate, pentagonalã, cu scopul protejãrii edificiilor interioare si a asezãrilor din jur. Abia în a doua jumãtate a secolului al XVI-lea, în plinã ascensiune a Imperiului Otoman, încep lucrãrile de fortificatii, lucrãri ce vor dura pânã în 1618. Cetatea, în forma exterioarã de azi, a fost asediatã de mai multe ori dar n-a fost cuceritã decât de douã ori. În toamna lui 1598, cetatea a fost asediatã cinci sãptamâni de ostile turcesti, fãrã a fi cuceritã. Orãdenii au avut de partea lor pe domnul Tãrii Românesti, Mihai Viteazul, precum si ploile care au inundat tabãra otomanã si bolile care au decimat-o.

Orasul începutului de secol XX

Zona centralã a orasului are o încãrcãturã deosebitã sub aspectul valorii istorice, culturale si urbanistic-arhitecturale, ea cuprinzând nuclee de asezãri, vestigii arheologice si monumente de arhitecturã si urbanism începând cu secolul al XVI-lea.

Inginerul constructor vienez Franz Anton Hillebrandt a proiectat cele mai importante monumente în stil baroc. Incepând din 1752 s-au construit Catedrala romano-catolicã, Sirul canonicilor si Palatul episcopal, azi, Muzeul "Tãrii Crisurilor.

Inundatii frecvente au produs pagube importante orasului, pâna la mijlocul secolului al XIX-lea când autoritãtile locale au întãrit digul Crisului Repede; inundatia din 1851 a distrus 555 de case, cota apelor fiind marcatã si astãzi pe peretele bisericii Sf. Ana, de pe strada Republicii. Pe de altã parte, în 1836, un foc mistuitor a distrus aproape toatã zona centralã a Orasului Nou.

Stilul clãdirilor acelei vremi era stilul clasicist, un exemplu elocvent fiind mãnãstirea Capucinilor, de pe strada Gen. Mosoiu si biserica de pe aceeasi stradã, stil caracterizat prin fatade cu putine decoratiuni.

În Oradea Mare, formatã prin unirea cartierelor, în 1870, stilul clasicist a fost abandonat încet în favoarea stilului romantic, arhitectura din aceastã perioadã manifestând o tendintã de glorificare a stilurilor Evului Mediu, cu accent pe elemente romanice si gotice. Astfel, Biserica Seminarului greco-catolic (din Parcul Traian, azi Biserica ortodoxã Sf. Mare Mucenic Gheorghe a fost reconstruitã în 1858, în stil neo-romanic, interiorul ramânând baroc cu bolti boeme, Mãnãstirea Ursulinelor (azi Liceul Ady Endre), construitã în stil baroc a fost transformatã în stil neo-gotic, Spitalul Orasenesc transformat si extins cu elemente neogotice si neoromanice, fatada Gãrii, construitã în 1860 în stil neo-romanic, a fost simplificatã cu ocazia reconstructiilor.

În a doua jumãtate a secolului al XIX-lea, stilul romanic a fost înlocuit cu stilul eclectic, manifestat fie prin recurgerea la un anumit stil istoric, fie prin folosirea elementelor apartinând unor stiluri diferite: Sinagoga israelitã neologã (1878), Academia de drept (azi Liceul Mihai Eminescu, 1874), Scoala Realã Superioarã de Stat (Liceul Emanuil Gojdu, 1895), Camera de Comert (azi Facultatea de Medicinã, 1894), Palatul Finantelor Publice (str. Republicii nr. 35, 1890), Palatul Postelor (1894), Muzeul (1896), Palatul episcopal greco-catolic (1903), Tribunalul (1901, azi, Prefectura). În 1890, Rimanóczy Kálman senior a construit aripa dinspre Cris a actualului hotel "Crisul Repede", având la parter Bãile Publice. În 1900 hotelul s-a extins înspre strada Republicii, la parter functionând renumita cafenea "Royal" (azi, Restaurantul Oradea), ale cãrei decoratii interioare s-au pãstrat pânã astãzi. Una dintre cele mai reusite exemplare ale eclectismului în Oradea este Teatrul (1899-1900), cu fatada principalã neoclasicã, cu un portic, coloane cu capiteluri compozite care sustin un fronton triunghiular decorat cu basoreliefuri, având în fata doua statui alegorice.

În aceastã perioadã s-a pus accent nu doar pe constructii, ci si pe îmbunãtãtirea si modernizarea serviciilor cãtre populatie. Din 1852 se introduce iluminatul stradal, primele 25 de lãmpi fiind montate în Piata Micã (Piata Unirii); în 1870 s-a extins iluminatul stradal, cu lãmpi de gaz, modernizarea lui urmând în 1907. În 1903 se construieste Uzina Electricã, în 1906 se monteazã primele linii de tramvai si prima retea de canalizare. În a doua parte a secolului al XIX-lea începe pietruirea strãzilor iar în 1913 se asfalteazã primele strãzi. Sunt amenajate piete, parcuri, pasaje, strãzi, poduri si sunt instalate obiecte de artã monumentalã. La începutul secolului al XX-lea, în Oradea se rãspândeste un stil nou, diferit de cele academice, creând premisele unei diversificãri stilistice bazate pe inventii si originalitate. Stilul nou creat, secession-ul, a avut douã mari perioade, cea curbilinie si floralã si cea geometricã cu forme epurate. Arhitectii mai importanti ce reprezintã acest curent sunt: Komor Marcell,Jakab Dezsö, Sztarill Ferenc, Mende Valér, Vágó József si Laszló, Rimanóczy Kálman junior. Cea mai importantã realizare în acest stil este Palatul Vulturul Negru (1907-1909), cu pasajul acoperit cu sticlã ce face legãtura între trei strãzi. Clãdirea este multifunctionalã, cuprinzând, la vremea aceea, cazino, hotel, birouri, restaurant, grupate în trei corpuri asimetrice. Emblema ansamblului, vitraliul cu vulturul negru, a fost executat în 1909, în atelierul orãdean Neumann K.

Tot în stilul secession au fost construite: Camera de Comert si Industrie, Casa Füchs cu motive florale si ciorchini de struguri, Casa Adorján (1904-1906), Palatul Stern (1908-1909), cu un turn circular, bogat decorat sub streasinã cu motive folclorice, Hotelul Astoria (Emke, 1902), cu renumita cafenea, Casa Poynar (Librãria "Eminescu", 1910-1911), Casa Deutsch (str. V. Alecsandri nr. 4) cu întreaga fatadã decoratã cu motive populare florale. Palatul Ullmann construit în stil secession vienez (1913), are un parter înalt placat cu faiantã verde-albastruie, fatada sobrã, decoratã cu medalioane în relief de stuc si butoni de cãrãmidã. Caracteristic acestei clãdiri este basorelieful reprezentând leul nubian si sfesnicul cu sapte brate realizat din ceramicã cu smalt metalic bronz-verzui. Lucrãri inspirate din secession-ul austriac si german sunt: Casa Vágó (str. Gen. Mosoiu nr. 14, 1905), Casa Darvas-La Roche (sediul clubului F. C. Bihor, 1911-1912) cu fatada placatã cu plãci pãtrate din piatrã de calcar, prinse la colturi cu butoni ceramici, Palatul Moskovits (str. V. Alecsandri, colt cu str. Independentei).

Arhitectul Rimanóczy Kálman junior, reprezentant al eclectismului orãdean, a realizat si câteva constructii în stil secession: Baroul de avocati (1909), mult mai simplã în decoratii, interesantã ca volumetrie si textura fatadei, Palatul Darvasy (str. Republicii nr. 75), apoi clãdirea de pe str. Republicii nr. 15, cu elemente ale secession-ului münchenez, traveea din colt fiind terminatã cu o cupolã deasupra unei abside decoratã pe toatã suprafata cu elemente florale.

În 1912 se proiecteazã Scoala de jandarmi (Universitatea Oradea), cu o volumetrie interesantã si o tratare mult mai sobrã si mai simplificatã a fatadelor. Între 1912 si 1914 se construieste Palatul Apollo (str. Republicii nr. 12), în stil secession berlinez, cu decoratii ce amintesc stilul empire.

Secession-ul s-a manifestat într-o perioadã relativ scurtã, cam 15 ani, dupã care se va reveni la stilul eclectic.

Orasul începutului de mileniu III

Orasul de azi poartã, în plus, amprenta celor 50 de ani de comunism. Constructii moderne de utilitate publicã sau blocuri de locuinte au fost integrate în peisajul orasului vechi, iar cartiere întregi de blocuri de locuinte au fost construite la periferie. Orasul are azi, pe lângã zona centralã, cinci cartiere: Rogerius, Nufarul, Iosia, Iosia-Nord, Velenta.

Obiective turistice

Articol principal: Lista locurilor în Oradea.

Oradea este un oras privilegiat prin pozitia geograficã, trecutul istoric, frumusetea arhitecturalã a clãdirilor; clima blândã si apele geotermale cu efecte miraculoase au dus la dezvoltarea în zonã a unor statiuni balneo-climaterice favorizând potentialul turistic al orasului.

O plimbare prin partea centralã a orasului dã posibilitatea vizitatorului sã ia contact cu principalele obiective de interes turistic.

Restaurante, cluburi de noapte, baruri cochete, unele cu un anumit specific, discoteci si cazinouri, oferã momente de relaxare si distractie pentru familii sau grupuri de prieteni. Bucãtãria româneascã este o surprizã plãcutã pentru oricine, ea satisfãcând toate gusturile.

Turistul are momente de cumpãnã doar în a alege sã-si petreacã timpul în centrul orasului sau sã facã un drum de cincisprezece minute, cu masina, în zona învecinatã, Bãile Felix sau Bãile 1 Mai, cu tentatii diverse: relaxare si distractie, exercitii fizice si tratament, un pahar cu prietenii, dans sau jocuri de noroc.

Bãile Felix si Bãile 1 Mai sunt douã statiuni ce îmbinã posibilitãtile de distractie cu cele de tratament, fiind renumite pentru apele geo-termale, ce au efecte benefice în diverse afectiuni. Se spune cã izvoarele de apã termalã au fost descoperite accidental, de câtiva soldati romani, în anii 1000, cu mult înainte ca aceste meleaguri, sã fie mentionate în documente. Oricum, doar la începutul secolului al XVIII-lea, ele au început sã fie exploatate, vizitatorii rãspândindu-le faima în toatã Europa. Acum se gãsesc aici nenumãrate hoteluri, piscine, baze de tratament, unii turisti români si strãini revenind în fiecare an. Lacurile naturale din zonã adãpostesc o specie rarã de nuferi, Nimphae lotus thermalis.

Clădiri istorice

Centru Oradea

Palatul primăriei în Oradea.

Crişul Repede - vedere panoramică a Crişului

• Palatul Primăriei Oradea
• Cetatea Oradea
• Palatul Justitiei
• Palatul de Finanţe
• Palatul Vulturul Negru şi pasajul pietonal Vulturul Negru
• Palatul Episcopiei Romano-Catolice (Palatul Baroc)
• Palatul Episcopiei Greco-Catolice
• Palatul Episcopiei Ortodoxe
• Palatul Apollo
• Palatul Stern
• Palatul Moskovits

Edificii culturale

• Muzeul Ţării Crişurilor, în clădirea fostei Garnizoane, str. Armatei Române. (În perioada comunistă muzeul a fost adăpostit în Palatul Baroc)
• Muzeul memorial Iosif Vulcan
• Muzeul memorial Ady Endre
• Teatrul de Stat
• Clădirea Gării Centrale

Lăcaşuri de cult

• Biserica cu Lună
• Bazilica Romano-Catolică, printre cele mai frumoase biserici (catedrale) în stil baroc din Europa.
• Sinagoga Neologică Zion
• Biserica Baptista Emanuel

Demografie

Populaţia istorică

Fișier:Sinagoga abandonata, Oradea.jpg

Sinagogă abandonată în Oradea

• 1787: | 9.790
• 1830: || 18.091
• 1850: || 22.538
• 1857: || 22.443
• 1869: ||| 28.698
• 1880: ||| 31.324 locuitori - români 6,6%, maghiari 86,4%(Circa 26% din locuitori erau de religie israelită)
• 1890: |||| 38.557 locuitori - români 6,6%, maghiari 88,8% (Circa 26% din locuitori erau de religie israelită)
• 1900: ||||| 50.177 locuitori - români: 6,6%, maghiari 89,1% (Circa 26% din locuitori erau de religie israelită)
• 1910: |||||| 64.169 locuitori - români: 5,6%, maghiari 91,04% (Circa 26% din locuitori erau de religie israelită)
• 1920: ||||||| 68.081 locuitori - români: 12,4%, maghiari 59,8%, evrei: 26,26%
• 1930: ||||||||| 82.687 locuitori - români: 27,1%, maghiari 51,56%, evrei: 17,86% (Circa 23% din locuitori erau de religie israelită)
• 1941: |||||||||| 92.942 locuitori - români: 5,24%, maghiari 91,96%, evrei: 1,35%(Recensământul este după Dictatul de la Viena, deportările masive de evrei şi campaniile de intimidare ale etnicilor români, cifrele fiind contestate de istorici.)
• 1948: ||||||||| 82.282 locuitori - români: 32,81%, maghiari 63,85%, evrei: 2,23%
• 1956: ||||||||||| 98.950 locuitori - români: 35,96%, maghiari 59,04%, evrei: 3,65%
• 1966: |||||||||||| 122.634 locuitori - români: 46%, maghiari 52%
• 1977: ||||||||||||||||| 170.531 locuitori - români: 53%, maghiari 45%
• 1992: |||||||||||||||||||||| 222.741 locuitori - români: 64%, maghiari 34%

Sursă: hu Varga E. Árpád: Statistici etnice şi confesionale pentru Transilvania

Structura pe etnii

Conform recensământului din 2002 în Oradea majoritatea populaţiei este de etnie română (70,4%), existând totodată o importantă minoritate maghiară (27,5%). Pe lângă români şi maghiari, în oraş locuiesc şi comunităţi rrome (1,2%), germane (0,3%) şi slovace (0,2%), existând şi alte grupuri etnice (evrei, ucraineni ş.a.).

Administraţie

Cartiere

Oradea este împărţită în mai multe cartiere, dispuse circular în jurul Centrului Civic, vechiul centru al oraşului. Acestea sunt:

Fișier:NVU4.jpg

Oradea noaptea

• Cantemir
• Centrul Civic
• Eminescu (Tokai)
• Episcopia Bihorului
• Iorga
• Ioşia
• Ioşia-Nord
• Nufărul
• Nufărul 2
• Olosig
• Oncea
• Oraşul Nou
• Rogerius
• Salca
• Seleuş
• Sub Cetate
• Velenţa

Primăria Oradiei

Zona metropolitană Oradea

Articol principal: Zona Metropolitană Oradea.

Zona metropolitană Oradea include Municipiul Oradea şi opt comune înconjurătoare: Biharia, Borş, Cetariu, Nojorid, Oşorhei, Paleu, Sânmartin şi Sântandrei. Populaţia totală a zonei metropolitane era în 2006 de 240.800 locuitori.

Politică

Articol principal: Lista primarilor orădeni.

Actualul primar al Oradiei este democratul Petru Filip, reprezentând alianţa PNL-PD. Viceprimarii sunt: Biró Rozalia Ibolya (UDMR) şi Mihai Dan Groza (PD). Din coaliţia locală fac parte PNL, PD şi UDMR.

Consiliul Local al municipiului Oradea este compus din 27 consilieri.

	Partid	Consilieri	Componenţa Consiliului
	Alianţa Dreptate şi Adevăr (10 PD şi 4 PNL)	14
	Uniunea Democrată a Maghiarilor din România	7
	Partidul Social Democrat	4
	Partidul România Mare	2

Prefectura şi Consiliul Judeţean

Conducerea celor două instituţii a fost desemnată în urma alegerilor locale şi generale din 2004:

• Prefect: Ilie Bolojan (PNL)
• Preşedintele Consiliului Judeţean: Alexandru Kiss (UDMR)

Fișier:Prefectura si cons jud bihor.jpg

Prefectura si Consiliul Judetean Bihor

Relaţii externe

Oradea este înfrăţită cu mai multe localităţi din întreaga lume:

•  Coslada, Spania
•  Debrecen, Ungaria
•  Givatayim, Israel
•  Mantova, Italia
•  Montbéliard, Franţa

Sunt în curs de a încheia acorduri similare şi cu:

•  Ceyrat, Franţa
•  Reims, Franţa
•  Ivano-Frankivsk, Ucraina
•  Vršac, Serbia
•  Waregem, Belgia

Transport

Gara de Nord Oradea

Nod feroviar cu staţie de triaj Oradea Est Triaj, Oradea Vest şi Episcopia Bihorului, ultima fiind şi punct de trecere a frontierei pe calea ferată.

Aeroportul Internaţional Oradea este deschis oficial traficului internaţional de persoane şi mărfuri, Punct Poliţie de Frontieră, Vamă, Poliţie sanitar-veterinară.

Aeroport internaţional mic, dar în creştere în privinţa traficului. Aeroportul are zboruri TAROM spre Bucureşti cu frecvenţă zilnică, precum şi zboruri charter.

Personalităţi

Fișier:NVU18.jpg

Centru Oradea

(Următoarele personlităţi s-au născut în Oradea. Sunt afişate cronologic după data naşterii.)

• Péter Váradi, arhiepiscop de Kalocsa, (cca. 1450)
• Péter Pázmány,cardinal primat al Ungariei, cu sediul la Nagyszombat, (1570-1637)
• Sigismund Báthory, principe de Transilvania, (1572-1613)
• Gabriel Báthory (în maghiară: Báthory Gábor), principe de Transilvania, (1589-1613)
• Graf Ferenc Rhédey, principe de Transilvania, (* 1610)
• Mihály Teleki, cancelar al Transilvania, (* 1634)
• Ödön Beöthy, însărcinat cu afaceri pentru Transilvania din partea guvernului în 1848,, (* 2 decembrie 1796)
• Emanuil Gojdu, avocat şi patriot român de origine aromână (1802-1870), a lăsat moştenire întreaga sa avere Fundaţiei Gojdu
• József Nagysándor, general, (* 17 octombrie 1804)
• Antal Csengery, istoric, (* 2 iunie 1822)
• Dezső Szilágyi, avocat, ministru al justiţiei, (* 1840)
• Diósy Ödönné Adél Brüll, muză a lui Endre Ady (* 1 septembrie 1872)
• Károly Bakonyi, scriitor (*28 iulie 1873)
• Ernő Osvát, fondator al revistei Nyugat, (* 1877)
• Friedrich Schorr, Bass-Bariton iudeo-ungar, (* 1888)
• Zsigmond Széchenyi, călător în Africa, (* 1898)
• Boris Palotai, scriitoare, premiată cu Premiul József Attila, (* 23 mai 1904
• Margit Dajka, actriţă, premiată cu Premiul Kossuth, (* 13 octombrie 1907)
• Iosif Vulcan născut la 31 martie 1841, Holod, decedat în 8 septembrie 1907 la Oradea, academician, animator cultural, publicist şi scriitor român.
• Cardinalul Monsignior dr.Schlauh Laurenţiu membru al academiei de la Budapsta,cardinalul episcopiei Rom.Cath.din Oradea(1880-1903)
• Szabolcs Fényes, compozitor, premiat cu Premiul Erkel, (* 30 aprilie 1912)
• Brunó Straub F., şef de stat al Ungariei între 1988-89, (* 5 ianuarie 1914)
• Nándor Wagner, sculptor, (* 7 octombrie 1922)
• Mircea Maliţa (n. 1927), matematician, eseist, academician, diplomat (ambasador în SUA şi director al Bibliotecii române din New York), ministru de externe, profesor universitar
• Ioan Pop de Popa (n. 6 octombrie 1927), profesor doctor docent, medic cardiolog, specialist în chirurgie cardio-vasculară, a efectuat prima operaţie pe cord deschis din România

Cultură şi educaţie

Centru cultural şi universitar important, în Oradea există mai multe instituţii dedicate promovării culturii şi educaţiei:

• Universitatea Oradea
• Universitatea Creştină Partium
• Universitatea Emanuel
• Teatrul de Stat
• Teatrul de păpuşi Arcadia
• Filarmonica Oradea
• Asociaţia Logic Club

Presă

• Crişana - cotidian;
• Reggeli Újság - cotidian de limbă maghiară
• Jurnal Bihorean - cotidian;
• Bihari Napló - cotidian de limbă maghiară;
• Realitatea Bihoreană - cotidian;
• Jurnalul de dimineaţă - cotidian;
• Informaţia de vest - săptămânal;
• Bihoreanul - săptămânal;
• Sportul Bihorean - săptămânal;
• 24 FUN - www.24fun.ro - săptămânal;
• Gazeta de Oradea - săptămânal;
• Ziarul Primăriei Oradea - publicaţie lunară;
• Familia - revistă periodică de cultură;
• Bazar Bihorean - săptămânal de publicitate;
• TVS Oradea - Televiziunea locală cea mai urmărită din punct de vedere politic;
• Transilvania Tv- Televiziune locală care cuprinde evnimentele din jud. Bihor
• Radio Romania Actualitati - redactia jud. Bihor.

Sport

• Crişul Oradea
• FC Bihor
• CSM Oradea
• C.S. Shogunul Oradea
• Asociaţia Logic Club
• Stadioanele din Oradea pe harta orasului

Vezi şi

• Listă de cartiere din Oradea

Legături externe

• Site oficial
• Oradea Online
• Zona metropolitană Oradea
• Harta interactiva Oradea
• Ghid turistic Oradea-Bihor
• Portal Oradean
• Oradea live - webcam din turnul primariei
• hu Nagyvárad a mi városunk(Portal dedicat Oradea)
• de World Gazetteer (Oradea)
• ro Recensământ 2002
• Harta Oradei - orice punct de interes din Oradea
• Oradea obiective turistice Hartă interactivă