Bazilica Romano-Catolică din Oradea

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Bazilica „Ridicarea la Cer a Fecioarei Maria”
Nagyvarad bazilika-2.jpg
Poziționare
Coordonate Coordonate: 47°04′08″N 21°55′53″E / 47.068785°N 21.931319°E / 47.068785; 21.93131947°04′08″N 21°55′53″E / 47.068785°N 21.931319°E / 47.068785; 21.931319
Localitate Oradea
Țara  România
Adresa Str. Șirul Canonicilor 2
Edificare
Stil artistic Arhitectură barocă
Data începerii construcției 1752
Data finalizării 1779
Clasificare
Cod LMI BH-II-m-A-01080

Bazilica „Ridicarea la Cer a Fecioarei Maria este catedrala Diecezei de Oradea. Lăcașul constituie împreună cu Șirul Canonicilor și cu Palatul Episcopal cel mai mare ansamblu baroc de pe teritoriul României. Papa Ioan Paul al II-lea i-a acordat în anul 1991 rangul de basilica minor. Este inclusă pe lista monumentelor Istorice din județul Bihor.[1]

Istoric[modificare | modificare sursă]

Catedrala actuală a fost construită între 1752-1780. Planul edificiului a fost realizat de arhitectul italian Giovanni Battista Ricca (1691-1757), chemat în Sfântul Imperiu Roman de împărăteasa Maria Terezia. După moartea primului arhitect, construcția a fost terminată de Franz Anton Hillebrandt din Viena, care a împodobit biserica cu ornamentații în stil baroc austriac.

Altarele din Bazilica romano-catolică au un caracter clasicizant, reflectând preferința pentru sobrietate și simplitate specifică etapei târzii a barocului.

Dimensiunile catedralei sunt următoarele:

Fresca cupolei reprezintă „Triumful ceresc al lui Cristos” de Johann Schopf, în stilul denumit II Correggro, din anul 1778, celelalte sunt opera pictorului Francisc Storno din secolul al XIX-lea (1878-1880).

Altarul principal[modificare | modificare sursă]

Altarul principal este din marmură de Carrara, sculptat de maestrul italian Triscornia, după planurile artistului Stefan Toth, în stilul neorenaissance (1897). Cele două statui, executate în anul 1897 de Francisc Eberhardt, îi reprezentând pe Sf. Ștefan și pe Sf. Emeric.

Tabloul altarului principal, cu titlul „Ridicarea în ceruri a Maicii Domnului” a fost pictat în anul 1778 de artistul austriac Vincent Fischer, după stilul lui Giovanni Battista Tiepolo.

Cele două picturi din navele transversale îl reprezintă pe Sf. Ladislau și pe Sfânta Familie, ambele fiind tot opera pictorului Vincent Fischer.

Altarele laterale[modificare | modificare sursă]

Catedrala are două altare laterale, în care se găsesc următoarele tablouri, datate între anii 1778 - 1780:

  • La dreapta intrării principale:
1. Sf. Cruce - de Theodor Illich
2. Sf. Mihail - autor necunoscut
3. Sf. Ioan Nepomuk - de loan Czimbal
4. Sf. Ștefan - de loan Czimbal
  • La stânga intrării principale:
1. Sf. Barbara - autor necunoscut
2. Sf. Petru și Sf. Paul - autor necunoscut
3. Sf. Apostol Ioan - de Ioan Czimbal
4. Sfânta Treime - de Ioan Czimbal

La intrarea laterală a catedralei există câteva monumente funerare din secolul al XV-lea și al XVI-lea, în stil gotic și renaissance, care au aparținut vechii Catedrale a Cetății.

Orga datează din anul 1780; este opera lui Fridolin Festl, și a fost dăruită catedralei de împărăteasa Maria Terezia a Austriei.

Bazilica adăpostește herma[2] cu moaștele Sfântului Ladislau.

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]