Discuție:Oradea

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Cscr-former.svg Oradea a fost propus ca articol de calitate, dar în urma discuției s-a constatat că nu îndeplinea criteriile la acea vreme. Puteți să vă uitați la legăturile aflate mai jos, în istoricul articolului, pentru a găsi pagina nominalizării, și să aflați de ce a fost respins.
Bucharest-Calea-Victoriei-Aerial-View.jpgArticolul Oradea este un subiect de care se ocupă Proiectul Orașele României, proiectul care se ocupă cu întreținerea și dezvoltarea articolelor despre orașele din România Dacă doriți să participați la acest proiect, vă rugăm să vă înscrieți aici.
BAcest articol a fost evaluat ca făcând parte din grupa B pe scala de calitate.
MareAcest articol a fost evaluat ca făcând parte din grupa mare pe scala de importanță.

Stock post message.svg De făcut pentru articolul Oradea: modifică  · istoric  · înnoiește


Câteva lucruri pe care le puteți face:

de ce diferă proporțiile etniiilor între varianta în limba româna și cele din celelalte limbi?

Oare?? ;) --Fz22 26 iulie 2005 07:17 (UTC)

Nu mai diferă. --Fz22 26 iulie 2005 07:20 (UTC)

Din motive de etnie.....în perioada interbelică, dar mai ales la începutul secolului trecut proporțiile erau de câte 30% maghiari, români și evrei.

Populația istorică[modificare sursă]

In lucrarea Spatiul istoric si etnic romanesc, vol. III. Editia a doua, 1993, Editura Militara sunt furnizate urmatoarele date legate de populatia istorica a Oradei:

  • 1721: romani 26%, germani 58%, unguri 18%
  • 1880: romani 12%, germani 4%, unguri 55%
  • 1910: romani 12%, germani 2%, unguri 85%

--Olahus2 30 septembrie 2007 22:25 (EEST)

Ortografie: Oradiei?[modificare sursă]

În cîteva locuri în articol apare forma de genitiv Oradiei. Chiar așa e corect? Recunosc că am auzit și oameni pronunțînd astfel, dar din punct de vedere fonetic situația este identică cu aceea de la Buftea, Tulcea, Codlea, Rupea etc. În nici unul din aceste cazuri nu apare acel i înainte de terminație, deci cred că Oradiei este greșit. Corect ar fi, după mine, Oradei. Forma Oradiei ar fi fost corectă dacă nominativul era Oradia, caz în care ar apărea o analogie cu Corabia - Corabiei, Victoria - Victoriei, Mangalia - Mangaliei etc. — AdiJapan  3 decembrie 2007 11:31 (EET)

Adi, sunt oradean si crede-ma ca e corect Oradiei--Arado 3 decembrie 2007 11:58 (EET)
Nu vreau să te jignesc, dar mă tem că acolo e problema: ești orădean... În general aud pronunția Oradiei numai la ardeleni, care pronunță adesea și la nominativ Oradia (dar scriu Oradea). — AdiJapan 28 ianuarie 2008 12:11 (EET)
Între timp l-am întrebat pe George Pruteanu și se pare că ai dreptate. Mi-a spus că forma Oradiei este cea considerată corectă de Alexandru Graur în Puțină gramatică. — AdiJapan 28 ianuarie 2008 14:34 (EET)
(Motivul pentru care Graur și Pruteanu tre' să accepte Oradiei este... convenția stabilită de utilizatorii români locali, după cum le-a căzut mai bine la „plisc”. :-) ::: Genitivul și dativul la singular este Oradiei. D-l Arado are dreptate. Varianta folosită de unii (inclusiv unii bihoreni), Oradei, este eronată. Colac peste pupăză: Oradiei este totodată varianta oficială, atît pe plan local, cît și pe plan național plus central bucureștean; fu idem atît în timpul regatului, cît și al RPR, RSR și e idem în „era postdecembristă”.
Într-adevăr, la nominativ ar fi trebuit să fie Oradia, dar a trecut iute în diftong (-ea) din cauza accentuării primei silabe - spre deosebire de soluționarea în alt mod variantei aceluiași toponim dintr-un alt ținut - și anume: Vărădia. Aici accentul pică pe -i-. (Ambele provin din maghiarul várad, derivare din vár "cetate", la rîndul său cuvînt străvechi indoeuropean *uer, deci înrudit cu engl. war, fr. guerre, ger. Wehr «stavilă; întăritură; apărare».))
Observația privind toponimele celelalte terminate în diftongul -ea este însă de asemeni corectă. Pe de altă parte, în graiul ardelean al locului (Bihor), nici regula -ea > -ei nu ar fi funcționat, deoarece graiul are o altă regulă (idem în Moldova și alte ținuturi): -ea > -ii. De notat așadar că native-speakerii înșiși, pe care graiul i-ar fi împins la opțiunea "primăria Oradii" /o-ra-di-yi/, nu au ales ca variantă oficială soluția aceasta (pentru ei firească), ci desinența -ei legată cu un -i-, de parcă nominativul ar fi fost Oradia. Dar de facto, în graiul local cel de toate zilele, orașul nu se cheamă nici Oradea, nici Oradia, ci /o-'ra-g^e/, cu /g/ sau /d/ palatal; ceea ce de ex. în grafie maghiară ar da „Orágyé”. Rostirea Oradea se face numai în limba română «neutră» (standard). (A propos: în cazul toponimelor Botșeni și Binș e pe jumătate similar: pentru localnici acestea sînt numele corecte, iar pentru restul țării, variantele oficiale sînt Botoșani și Beiuș. Iar Șcheii din Bihor se scriu Ștei, din cauză că /k/ sau /t/ palatal se pronunță mult mai puternic decît o fac ardelenii brașoveni, care-s puternic influențați de subdialectul muntenesc și care au optat pentru transpunerea Șchei - ambele variante fiind pluralul cuvîntului schiau, care înseamnă «slav»).) ::: În fine, este corectă observația d-lui Adi că unii localnici au dificultăți în a face distincție clară între diftongii /ea/ și /ia/, însă fenomenul este mai puțin puternic în Bihor decît în Banat și alte ținuturi ale dialectului dacoromân (între care și unele ținuturi moldovenești). Într-adevăr, nu puțini, cînd se exprimă în limba standard tind să rostească /ia/ acolo unde e necesară rostirea /ea/. Așa se explică de altfel și grafiile unor prenume și nume, ca de ex. Cîmpian, Mircia, Muntian. Confuzia se explică în principal prin aceea că în respectivele graiuri, după consoanele /ce, ci, ge, gi, j/ și /t^, d^, k^, g^/ palatale, vocalele ce urmează de cele mai multe ori nu sînt diftongate /ea, ia, io/ etc. - e.g. /k^ept, k^aptăn, čOră, čOreci, g^ară/ pt. piept, piaptăn (pieptene), cioară, cioareci, ghiară (din 1954 gheară) /îi corespunde albanezul dorrë (citește doră)/ -, fapt ce nu transpare niciodată în scris, deoarece scrierea românească de astăzi nu poate reprezenta aceste fenomene: nu a fost necesară reprezentarea acestui... mărunțiș și el este necunoscut graiului muntenesc, care a influențat puternic limba română standard în ultimii 140 de ani. Ortografia poate că ar fi fost nițel diferită dacă din 1860 capitala dialectului dacoromân ar fi fost să zicem Clujul sau Aradul. - Feri Goslar
„Native speakerii” folosesc mai degrabă forma "primăria Orăzii" decât "primăria Oradii". --ArnoldPlaton (discuție) 23 iunie 2011 12:14 (EEST)
Amândouă formele ("Orăzii", respectiv "Oradii") sunt de fapt una și aceeași. Etimologiștii latiniști au auzit "Orăzii" și au scris "Oraḑii" - de la Varadinum - chit că numele vine din maghiară: Várad, cu genitivul Váradi, derivat din substantivul comun pentru "cetate", care a dat în româna literară cuvântul oraș. Varianta ardelenească ar fi fost aceea de varăș, însă în limba română modernă s-a impus varianta oraș. Așadar, atât "Orăzii", cât și "Oradiei" sunt în ordine și pot fi folosite alternativ (variatio delectat), ca și în cazul București - Bucureștii etc., iar la genitiv Bucureștiului, la fel de îndreptățit ca și Bucureștilor. Încă ceva: transformarea "d"-ului în "z" (Diana > zână, scris de etimologiști Ḑână; die > zi, "ḑi" etc.) este un fenomen specific limbii române. De aceea "Orăzii", respectiv "Oradiei". Există chiar forme care s-au fixat așa: Vărădia de Mureș (adică Oradea de pe Mureș) ș.a.m.d.--Mihai Andrei (discuție) 23 iunie 2011 13:04 (EEST)

Adi Japan, sunt perfect de acord cu tine, corect este „Oradei”, nu se justifică acel „i” introdus în plus ca să rezulte „Oradiei”. Mai demult, cu secole în urmă, orașul era menționat în cronicile de atunci ca fiind „Oradia”, de unde, se justifica forma de genitiv „Oradiei”, dar acum în zilele noastre când orașul poartă denumirea „Oradea”, corect este să se pronunțe genitivul „Oradei”. „Oradiei” este un regionalism, care s-a păstrat din vechea vorbire.Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de POPA CORINA-LAURA (discuție • contribuții).

Sper că ați observat că și AdiJapan a acceptat, după consultări cu George Pruteanu, că varianta corectă este Oradiei. Cele bune,--Silenzio (discuție) 8 octombrie 2016 20:33 (EEST)
AL. Graur despre genitivul numelor Oradea și Turda
Hai să nu o dăm pe sofisme, ci să păstrăm discuția în limitele logicii (chiar nu contează dacă AdiJapan a putut fi convins)... În plus, fie Pruteanu, fie AdiJapan nu au înțeles ce a spus Graur, căci în text nu susține vreun moment așa ceva. Atașez captura din Puțină Gramatică volumul II, unde un cititor afirmă că el zice Oradiei, spre deosebire de transilvăneni, care spun Orăzii (iar în nota de subsol Al. Graur spune explicit că forma impusă de normă este Oradei). Radu Borza (discuție) 7 mai 2018 12:11 (EEST)


Miron Costin la etimologie[modificare sursă]

Citatele relevante din cronica lui Miron Costin nu se referă la etimologia toponimului:

  • Capulu alu doodzecile / Zac. 17. (...) Și la Sibii, iară adunîndu-se oștile, au lovit pre la Oradia și au trecut la Inău, care oraș veziriul amu luase. Și vădzîndu că nici o oaste nu este nicăiuri, au lăsat pre pașea de Buda, Sinan-pașea, să tocmască cetatea și să o aședze cu oaste și i-au orînduit și pre domnul nostru, pre Ghica-vodă și pre Mihnea-vodă depreună. (...)

Miron Costin, Letopisețul Țărîi Moldovei de la Aaron-vodă încoace. În: Miron Costin, Opere, I, Ediție critică îngrijită de P. P. Panaitescu, „Scriitori romîni”. Editura pentru literatură, București, 1965, p. 192

  • Zac. 20. La anul 7166, Racoții, ca acela ce să înneacă, de sabie goală să apucă, iară au coborît cu oști în Ardeal, încă fiindu cetățile Făgărașul, Oradiia, Sibiiul cu oamenii lui. Iară Borci Ianoș cu turcii s-au închis în Cliujvaru spre partea turcească. Și avînd și Costantin-vodă prilej bun, ca 4.000 de oameni lefecii, și Ștefan-vodă amu mai slabu cu 500 de oameni, au pus gîndul iară să facă amestecături în îmbe țărîle. (...)

Miron Costin, Op. cit., p. 193

  • Cap. 25. Aproape de moarte au lăsat craiul Ioan cu testament pre fiul său următor crăiei și pre Gheorghie Martinuzi cîrmuitoriu Oradiei, pentru mare credință ce avea la dînsul, și pre Petru Vițchi, unul din rudele sale, i-au făcut epitropi pruncului, rugînd pre toți domnii cu lacrimi, și de față cîți au fsot și prin cărți, carii nu era de față, pre sîngele și neamul unguresc, să nu primească craiu străin, dînd pre fiul său în lături și să agiungă la sultan Suleiman, care va fi apărătoriu pruncului și îndată la Poarta lui soli să trimiță pentru înnoirea crăiei pre feciorul lui. (...)

Miron Costin, Istorie de crăiia ungurească. În: Miron Costin, Opere, II, Ediție critică îngrijită de P. P. Panaitescu, „Scriitori romîni”. Editura pentru literatură, București, 1965, p. 77-78

  • Cap. 35. (...) Ferdinand, măcar de nu să încredea în amestecătoarea și nestătătoarea lui Gheorghie Martenuzii voroavă, iar să nu să lase acest semn ce i să făcea (că de cîte ori pogorîia ungurii cu netocmelele lor pre turci cu nemții la sfadă, de atîtea ori lua și turcii despre ceialaltă parte, despre dînșii, cetăți și încăpea și nemții despre părțile sale, de cuprindea și ei cetăți și orașe), făcut-au știre și frățini-său, lui chesar, și deodată trimisă 1.000 de oameni călări aleși și cîtăva armată, adecă tunuri și altele ce ar trebui de apărare la Gheorghie Martinuzi, carele ținea încă de la Ioan-craiu Oradea. Și fără nemica zăbavă au gătit și alte oști cu Ioan Batișta Castald, om vetit la lucrurile războaielor, de neamul său ișpan. Și după cîteva sfaturi la Beciu, Castald unde și de firea lui Gheorghe Martenuzii au pomenit, cum vor să iasă lucrurile lui, sirguind cu toată oastea au purces în părțile ungurești și Ardealului la Gheorghie, în Oradia.

Miron Costin, op. cit., p. 89

  • Cap. 47. (...) Aceste fărădelege vădzîndu-le domnii, lumii neaudzite, peste dumnedzeieștile și omineștile pravile, au trimis jalobă la împărăție pre dînsul. Care lucru simțindu-l și temându-să de vicleșug, s-au mutat în Oradia, unde întru una de dzile ieșind la primblare, l-au ucis doi feciori de boieri ungurești. Și așea s-au stîns cu acel fără rușine ariete lăudată casa a Batoreștilor cu rău sfîrșitul său și de ocară.

Miron Costin, op. cit., p. 97-98

  • Cap. 54. (...) Vădzînd ungurii pedestrimea călcată, în loc au slăbit, și în turburarea războiului despre turci rănit și cneazul Racoți, purcesă oastea ungurească în răsipă pînă în Oradia, aducînd rănit pe Racoți, unde ș-au sfîrșit întru acea dzi viața. (...) Trimis-au pre la orașe, pre la cetăți, cu rugăminte și giurămînt, pre sîngele lui Hristos vărsat pentru creștini pe cruce, să priimească oastea creștinească pe la orașe, să nu-i cuprindză păgînii, și mai ales la Oradia, asupra căria acmu să știe că vinea Ali-pașa cu oști. Ce cum alte orașe i-au răspuns că nu or priimi pre nemți, așea și Oradia încă cu aceste cuvinte, că mai bine or audzi în bisericile sale turcește, Alla, decît papistășește, aliluia. Vădzînd Montecuculi că nu ieste așea cum au făgăduit Chimeni Ianăș și nimeni nu-l primește în Ardeal și pre Ali-pașa cu 50.000 de oaste turcească l-au simțit tăbărît acum în Ardeal, purcesă cu oștile sale îndărăpt. (...)

Miron Costin, op. cit., p. 102, 103

-- Serge N. (discuție) 5 mai 2010 22:48 (EEST)

Grafierea cuvintelor nicăiuri, tocmască, Țărîi, Racoții, înneacă, Oradiia, Sibiiul, Cliujvaru, lefecii, îmbe, țărîle, trimiță, Martenuzii, pogorîia, frățini, sirguind, stîns, căria acmu, priimi este în conformitate cu transliterarea făcută în ediția Petre P. Panaitescu din 1964-1965. Scrierea cu î în "romîni", întrucât ediția a fost culeasă pentru tipar înainte de intrarea în vigoare a regulii "român" din 1964. - Serge N. (discuție) 6 mai 2010 00:04 (EEST)

Native_name[modificare sursă]

Ttemplate-ul Infocaseta Limbă [1] a fost aplicat în mod eronat. Nume nativ se referă la numele unei limbi străine, în acea limbă - de exmplu Germană, nume_nativ Deutsch. Chiar și pentru localități, se referă la localități străine și la numele în limba oficială (de exemplu Londra/London). Am efectuat modificarea care se impune. Daca utilizatorul Iegeb vizitează această pagină, l-aș ruga să nu mai facă astfel de modificări întrucât sunt incorecte. Mulțumesc. Paul  24 martie 2013 16:16 (EET)

Noi date demografice 2011[modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a municipiului Oradea

     Români (67,58%)

     Maghiari (23,07%)

     Romi (1,08%)

     Necunoscută (7,48%)

     Altă etnie (0,76%)

Circle frame.svg

Componența confesională a municipiului Oradea

     Ortodocși (55,79%)

     Romano-catolici (9,16%)

     Reformați (13,62%)

     Penticostali (4,76%)

     Greco-catolici (2,99%)

     Baptiști (3,48%)

     Necunoscută (8,19%)

     Altă religie (1,98%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Oradea se ridică la 196.367 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 206.614 locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (67,59%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (23,07%) și romi (1,09%). Pentru 7,49% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (55,8%), dar există și minorități de reformați (13,62%), romano-catolici (9,16%), penticostali (4,77%), baptiști (3,48%) și greco-catolici (2,99%). Pentru 8,19% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[3]

Argumente pentru Oradiei - Alexandru Seres - jurnalist bihorean revista Familia[modificare sursă]

https://alexandruseres.wordpress.com/2009/09/16/oradiei-cu-dragoste/

"Întrebare de baraj pentru profesorii de română, orădeni sau de aiurea: cum e corect, ORADIEI sau ORADEI?

M-am confruntat adesea cu problema asta, lucrând timp de aproape 20 de ani în presă. Prima oară când m-am întâlnit cu forma „Oradei” a fost în anii ’90, când o stimabilă lucrătoare în acest domeniu (care era corector) a încercat să mă convingă (fără argumente) că forma genitivală corectă nu e Oradiei, ci Oradei. De atunci tot caut prin gramatici ori aiurea răspunsul şi nu-l găsesc. Dar asta nu mă împiedică să mă enervez ori de câte ori găsesc prin câte un ziar barbarul „Oradei„, venit nu se ştie de unde (eu bănuiesc că de prin zona Pocioveliştei).

Gramatica nu ne spune mare lucru cu privire la declinarea substantivelor cu terminaţii asemănătoare. Mai ales că avem de-a face cu un substantiv propriu (badea – bădiei e deci irelevant, chiar şi în cazul particular Mircea Badea 🙂 ).


Mai putem încerca regula similitudinii: de ex. Cadea – Cadiei (Cadei ar fi cel puţin hilar), sau Biharea – Bihariei (cum ar suna Biharei?).

Cum tot gramatica ne spune – oftând – că în materie de limbă, uzul face regula, să încercăm să vedem cum se foloseşte mai des. Cum aflăm ce ne spune uzul? Simplu: dăm căutare pe Google Allmighty. Rezultat:

Oradei: 26.700 Oradiei: 35.600 Diferenţa aproape că e neglijabilă, rezultat inconcludent.

Deci, cum e corect? Oradei sau Oradiei?

Sau Orăzii?!

Să tăiem nodul gordian. Singurul răspuns corect e: ORADIEI! De ce? Pentru că aşa a fost dintotdeauna. Ţăranii să ne scutească…" Usabin (discuție) 9 mai 2018 20:40 (EEST)

  1. ^ „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .