Muzeul Țării Crișurilor

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Muzeul Ţării Crişurilor)
Salt la: Navigare, căutare
Palatul Baroc din Oradea care astăzi găzduiește Muzeul Crișurilor

Muzeul Țării Crișurilor muzeu de artă și știință, situat în municipiul Oradea. A fost inaugurat pe 17 ianuarie 1971, în clădirea restaurată a Palatului Baroc (sau Palatul Episcopal). Este situat în zona nord-vestică a orașului din imediata apropiere a parcului de pe strada Ștrandului, unde pe vremuri exista tradiționalul Obor al Oradiei.

Constructori[modificare | modificare sursă]

Mihail Simonidi, Parfum de iarnă, ulei pe pânză, 186 x 106 cm

Palatul episcopal a fost realizat de arhitectul austric, de stil baroc, Franz Anton Hillebrandt (1719 - 1797). Acesta a terminat și Bazilica Romano-Catolică, începută de arhitecții italieni Giovanni Battista Ricca (1691 - 1756) și Domenico Luchini.

Context istoric[modificare | modificare sursă]

Hans Canon, Femeie cu evantai

Vechile palate episcopale din Oradea secolelor al XV-lea și al XVI-lea, demolate după construirea celui nou din incinta cetății, demonstrează influența Renașterii italiene, care pătrunsese în Transilvania datorită relațiilor strânse ale clerului cu Scaunul Papal de la Roma. Astfel se explică afluența de artiști și arhitecți italieni veniți în Transilvania pentru a executa noile sisteme de fortificații, palate sau biserici.

Stil constructiv[modificare | modificare sursă]

Palatul reprezintă un edificiu de mari dimensiuni, compus din trei aripi în formă de U și este cel mai amplu și important edificiu baroc din România. Elemente baroce apar în decorarea fațadei principale pusă în evidență gradat, de la ordonanța de pilaștri, ce încadrează ferestrele cu frontoane ondulate ale primului etaj, la cele cu rame simple dreptunghiulare de la etajul al doilea.

Accentuarea decorației baroce pe partea centrală a fațadei cu intrarea principală ieșită din linia fațadei și racordată de corpul clădirii prin laturi scurte, curbe, ca și marcarea capetelor frontonului principal întregesc imaginea barocă a clădirii.

Colecția muzeului[modificare | modificare sursă]

La sfârșitul anului 2010, muzeul deținea un patrimoniu de 224.161 piese muzeale, din care: documente istorice diverse (23%), fotografie istorică (20%), invitații și programe (20%), afișe (15%), periodice (10%), carte documentară (5%), documente referitoare la istoria instituției (2%), planuri, hărți și grafică istorică (2%).

Secția istorie[modificare | modificare sursă]

Printre exponatele acestei secții, putem menționa:

Secția artă[modificare | modificare sursă]

Pictură[modificare | modificare sursă]

Cele mai multe picturi aparțin pictorilor români din secolul XX, printre care: Tonitza, Petrașcu, Pallady, Ștefan Dimitrescu, Șirato, Ressu, Iser, Steriadi, Corneliu Baba, Gheață, Ciucurencu, Țuculescu și alții.

Sculptură[modificare | modificare sursă]

Printre sculptorii români ai căror exponate sunt găzduite aici, se pot menționa: Paciurea, Jalea, Medrea, Militza Pătrașcu, Claudia Millian, Irimescu, Maitec.

Secția etnografie[modificare | modificare sursă]

Zonele etnografie acoperă vestul României: Crasna-Barcău, Crișul Repede, Beiuș, Tinca-Salonta, Crișul Alb.

Secția de științele naturii[modificare | modificare sursă]

Colecții biologice[modificare | modificare sursă]

Exponatele din domeniul biologiei se clasifică în: colecții botanice și colecții zoologice. Colecțiile zoologice sunt clasificate în domeniile: malacologie, entomologie, oologie, entomologie, ornitologie și mamifere.

Colecții paleontologice[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Constantinescu, Dinu-Teodor - Construcții monumentale, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989.