Zărnești

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Zărneşti)
Salt la: Navigare, căutare
Acest articol se referă la un oraș din România. Pentru alte sensuri, vedeți Zărnești (dezambiguizare).
Zărnești
—  Oraș  —
Piața centrală din Zărnești
Piața centrală din Zărnești
Stema Zărnești
Stemă
Zărnești se află în România
{{{alt}}}
Zărnești
Localizarea orașului pe harta României
Zărnești se află în Județul Brașov
{{{alt}}}
Zărnești
Localizarea orașului pe harta județului Brașov
Coordonate: Coordonate: 45°34′10″N 25°20′25″E / 45.56944°N 25.34028°E / 45.56944; 25.3402845°34′10″N 25°20′25″E / 45.56944°N 25.34028°E / 45.56944; 25.34028

Țară  România
Județ Brașov

SIRUTA 40492
Atestare documentară 1373

Localități componente Tohanu Nou

Guvernare
 - Primar Bârlădeanu Dorel Valeriu (PSD,02012[1])

Populație (2011)[2][3]
 - Total 23.476 locuitori
 - Densitate 123,83 loc./km² 
 - Recensământul anterior, 2002 25.299 locuitori

Site: Pagina primăriei

Localizarea în cadrul județului
Localizarea în cadrul județului
Amplasare zonală
Amplasare zonală

Zărnești, mai demult Zernești, Zârnești (în dialectul săsesc Särnescht, în germană Zernescht, Zernesten, Zernen, în maghiară Zernest, Zernyest) este un oraș din județul Brașov, România. Are o populație de 25.299 de locuitori. Este situat la poalele masivului Piatra Craiului și este străbătut de râul Bârsa.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Pe teritoriul de astăzi al orașului Zărnești se pare că au locuit oameni din cele mai vechi timpuri. Mai apoi, în perioada romană, se pare că aici au fost înmormântați soldați ai Legiunii XIII Gemina. Prima atestare documentară care amintește de Zărnești datează din anul din 1373, sub numele de Zârna. În anul 1395 localitatea este amintită ca și „possessio regalis Zerne”. Alte denumiri importante care mai apar după anul 1437 sunt: Zerna, Villa Czerne și Zernyest.

Orașul Zărnești s-a dezvoltat pe vechiul așezământ al localității Zârnești, atestarea documentară a orașului fiind din anul 1367. Localitatea Tohan, care astăzi intră în componența orașului, a fost atestată documentar în anul 1294, situându-se printre cele mai vechi așezări din România care și-au păstrat un fond național nealterat.

În anul 1951, Zărnești a fost declarat oraș, din el facând parte și localitatea Tohanu Vechi. În anul 1968 în componența orașului Zărnești a intrat și localitatea Tohanu Nou.

Datorită diversității formelor de relief existente pe teritoriul și în jurul localității, practicarea meseriilor legate de agricultură și creșterea animalelor au fost principalele îndeletniciri ale zărneștenilor până acum nu foarte mulți ani. Procesul de industrializare a localității a început în jurul anilor 1800, cu înființarea manufacturilor, apoi a fabricii de hârtie în 1852 (ulterior „Celuloza”, azi „Celohart — EcoPaper”[4]), fabrica de armament „6 Martie” în anul 1936. Acest lucru a făcut ca tipul localității să se schimbe de la unul preponderent rural la unul urban.

Orașul Zărnești s-a dezvoltat în special în perioada comunistă făcând ca numărul locuitorilor să atingă cifra de aproximativ 25.000 de persoane și ducând la lărgirea lui cu câteva cartiere de blocuri de locuințe. După Revoluția Română din 1989 situația s-a schimbat. La început a urmat tendința de deindustrializare națională care a dus la închiderea fabricilor, urmând ca ulterior acestea să fie transformate în așazisele parcuri industriale sau să fie vândute bucată cu bucată către cumpărătorii lor.

În prezent Zărneștiul este în plină ascensiune, absența locurilor de muncă ne mai reprezentând o problemă majoră. Turismul începe să se dezvolte, iar tendința este una bună în ceea ce privește viitorul orașului.

Ziua orașului este sărbătorită în fiecare vară, în luna august, de 17 ani încoace, sub egida „Zilele orașului Zărnești” — „Festivalul Floare de Colț”, unde în fiecare an urcă pe scenă formații locale și nu numai.

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a orașului Zărnești

     Români (88.2%)

     Maghiari (1.27%)

     Romi (2.56%)

     Necunoscută (7.78%)

     Altă etnie (0.17%)



Circle frame.svg

Componența confesională a orașului Zărnești

     Ortodocși (87.55%)

     Romano-catolici (1.58%)

     Penticostali (1.17%)

     Necunoscută (7.88%)

     Altă religie (1.8%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Zărnești se ridică la 23.476 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 25.299 de locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (88,2%). Principalele minorități sunt cele de romi (2,57%) și maghiari (1,27%). Pentru 7,78% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (87,55%), dar există și minorități de romano-catolici (1,58%) și penticostali (1,18%). Pentru 7,88% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]

Evoluția populației la recensăminte:


Turism și agrement[modificare | modificare sursă]

Datorită poziției geografice, orașul Zărnești are mari posibilități de dezvoltare în domeniul turistic, în special cel montan. Baza turistică a orașului nu este una foarte dezvoltată, dar se poate practica turismul în condiții optime. Prezența pensiunilor agro-turistice și a cabanelor face ca în Zărnești să se practice un turism de recreere sau, cum se mai spune, un turism „verde” sau „ecologic”.

Turiștii veniți la Zărnești pot înnopta la pensiunile din oraș sau la cele din apropiere, din zona Plaiul Foii, Poiana Mărului sau Tohănița-Predeluț. Ei pot practica în timpul petrecut la Zărnești alpinismul, echitația (călăria), drumețiile montane sau se pot delecta privind natura în adevărata ei splendoare, în cele mai sălbatice zone din Europa și anume în Piatra Craiului, unde populația de animale sălbatice este foarte numeroasă. De asemenea, Piatra Craiului este principala atracție turistică a zonei Zărneștiului, fiind principala bază de plecare spre cele mai frumoase trasee turistice ale masivului.

Se mai pot practica plimbările cu căruțele trase de cai spre satele apropiate, Măgura sau Peștera, sau se mai poate practica așa-numitul bird watching, în Prăpastiile Zărneștiului sau în împrejurimi.

Sportul în Zărnești[modificare | modificare sursă]

Zărnești în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773

Datorită climei, dar mai ales a poziției geografice a orașului, în Zărnești se pot practica o serie de sporturi cum ar fi fotbalul, alpinismul, schiul, motocrosul, mountainbiking, ș.a. Zărneștiul este cunoscut în principal datorită alpinismului care a fost o lungă perioadă de timp un sport consacrat pentru oraș prin câștigarea de către sportivii zărneșteni de la clubul Torpedo a multor concursuri de profil. Poate tot la fel de consacrat este motocrosul, un sport care se practică de mulți ani la Zărnești, la început pe brânele de sub Piatra Mică lângă cabana Gura Râului, ca mai apoi să-și desfășoare probele pe traseul de pe Brebina, mai nou refăcut de către patronul unei mari companii brașovene care deține și clubul de motocros Vectra. Un sport mai nou care este practicat mai ales de turiști este echitația (călăria) care începe să se dezvolte vertiginos în câteva centre unde se pot închiria cai și echipamentul necesar.

Personalități legate de Zărnești[modificare | modificare sursă]

  • Ion Piso (n. 26 aprilie 1928), tenor român, s-a născut la Zărnești.
  • Ioan Bran Lemeny (1811 - 1899?) a fost avocat, revoluționar pașoptist din Transilvania, prefect al Legiunii din Țara Bârsei.
  • Prof. dr. Caius Tiberiu Spârchez (1899 - 1977)recunoscut drept întemeietorul școlii românești de gastroenterologie, membru corespondent (1963) al Academiei Române.
  • Mitropolit Ioan Mețianu (n. 9 mai 1828, Zărnești, județul Brașov - d. 3 februarie 1916, Sibiu, județul Sibiu) a fost un mitropolit al românilor ortodocși din Transilvania și Ungaria.
  • GeneralTraian Moșoiu, ( 2 iulie 1868 - 15 august 1932), general în Armata Română, în perioada 1918 - 1919, care a participat la eliberarea Transilvaniei. După pătrunderea în Budapesta (3 august 1919) a armatei române, generalul Moșoiu a fost numit comandant al Garnizoanei militare Budapesta și Guvernator Militar al teritoriilor ungare de la vest de Tisa. A deținut, succesiv, portofoliul Ministerului Comunicațiilor (24 ianuarie 1922 - 29 octombrie 1923) și Ministerului Industriei și Comerțului (30 octombrie 1923 - 29 martie 1926) în guvernul Ion I. C. Brătianu (VI) (19 ianuarie 1922 - 29 martie 1926).
  • Protopop BAIULESCU BARTOLOMEU, (11 iunie 1831 - 14 iunie 1909) preot, istoric si economist.
  • Doctor avocat Ioan Șenchea, (7 iulie 1864 - asasinat politic în 1916) președintele organizației Partidului Național Român din comitatul Făgăraș, reprezintă componente esențiale ale luptei transilvănenilor în anii premergători Marii Uniri.
  • Gheorghe Crăciun (n. 8 mai 1950 – d. 30 ianuarie 2007) a fost un romancier, teoretician literar, profesor universitar de teoria literaturii la Facultatea de Litere a Universității din Brașov.

Primarii orașului[modificare | modificare sursă]

  • 1996[6] - 2000 - Lupu Gheorghe, de la CDR
  • 2000[7] - 2004 - Holosi Francisc, de la APR
  • 2004[8] - 2008 - Lupu Gheorghe, de la PD
  • 2008 - 2012 - Bârlădeanu Dorel Valeriu, de la PSD[9]
  • 2012[10] - 2016 - Bârlădeanu Dorel Valeriu, de la PSD

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Ilie, Vlad, La cumpăna timpului, Zărnești, Editura Garofița Pietrei Craiului, Zărnești, 2004, ISBN 973-86775-0-5
  • Lepădatu, Ioan, Vechi așezări bârsene. Orașul Zărnești, Editura Transilvania Expres, Brașov, 1998, ISBN 973-98344-X

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Zărnești