Teatrul Naţional din Cluj
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Teatrul Naţional din Cluj | |
 Vedere din faţă |
|
| Informaţii despre clădire | |
|---|---|
| Localitate | Cluj-Napoca |
| Ţară | România |
| Arhitect | Ferdinand Fellner şi Hermann Helmer |
| Beneficiar | municipalitatea oraşului Cluj |
| Stil | Neobaroc |
| Pagină Web | [1] [2] |
Teatrul Naţional şi Opera Română şi-au deschis porţile, odată cu prima reprezentaţie în limba română, la 14 mai 1919, ca expresie a renaşterii spirituale care a urmat Unirii Transilvaniei cu România din 1918. Au fost puse în scenă de artiştii Teatrului Naţional din Bucureşti spectacolele Poemul Unirii de Zaharia Bârsan şi Răzvan şi Vidra de B.B. Hasdeu. Oficial, stagiunea Teatrului Naţional a fost inaugurată la 1 decembrie 1919, marcând un an de la Marea Unire. Cu acest prilej, s-au jucat piesele Poemul Unirii şi Se face ziuă, ambele de Zaharia Bârsan, care a fost şi primul director al teatrului. În 2 decembrie 1919, a fost reprezentată întâia premieră a primei stagiuni, drama Ovidiu de Vasile Alecsandri, cu acelaşi Zaharia Bârsan în rolul titular.
[modifică] Istoric
Edificiul a fost construit iniţial pentru Teatrul Naţional Maghiar. Lucrările au început în 1904 şi au fost finalizate în 1906 fiind executate de celebra firmă Helmer şi Fellner pe locul fostei pieţe de lemne a oraşului[1]. Clădirea fost inaugurată în ziua de 8 septembrie 1906. Primul său director a fost dr. Janovics Jenő. Începând cu 1919, a adăpostit Teatrul Naţional Român, iar Teatrul Maghiar s-a mutat în clădirea de pe strada Emil Isac, aproape de Parcul Central şi râul Someş, în care funcţionează şi în prezent.
Clădirea adăposteşte atât Teatrul, cât şi Opera Română, fiind construită în stil baroc-rococo, cu o capacitate de 1000 de locuri şi trei rânduri de logie. Sarcina realizării edificiului a fost dusă la capăt de celebra firmă constructoare de teatre Helmer şi Fellner.
După Dictatul de la Viena, din 1940, Teatrul şi Opera se mută la Timişoara, revenind la Cluj din 1945.
De-a lungul timpului, Teatrul Naţional din Cluj s-a impus ca unul dintre principalii promotori ai culturii române din Transilvania. Întreaga operă dramatică a lui Lucian Blaga a fost jucată aici în premieră absolută. Denumirea sa actuală este Teatrul Naţional „Lucian Blaga”.
[modifică] Referinţe
- Justin Ceuca, Constantin Cubleşan, Roxana Manilici, Teatrul Naţional Cluj-Napoca (1919-1994). Teatrul românesc din Transilvania - 240 de ani, studiu monografic, Cluj-Napoca, 1994
- Gheorghe Bodea, Clujul vechi şi nou, Cluj-Napoca, 2002
- Cluj-Napoca=Claudiopolis, Bucureşti, Noi Media Print, 2004
- Cluj-Napoca, ghid, Cluj-Napoca, Editura Sedona, 2002
- Lukács József, Povestea oraşului-comoară. Scurtă istorie a Clujului şi monumentelor sale, Cluj-Napoca, Editura „Bibliteca Apostrof”, 2005
- Dorin Alicu, Ion Ciupea, Mihai Cojocneanu, Eugenia Glodariu, Ioanca, Petre Iambor, Gheorghe Lazarov, Cluj-Napoca, de la începuturi până azi, Cluj-Napoca, Editura Clusium, 1995
- Ştefan Pascu (1974). Istoria Clujului.
[modifică] Note
- ^ Dorin Alicu et all, p. 27
| Instituţii teatrale şi de operă din România | ||
| Arad | Teatrul Clasic "Ioan Slavici" | Teatrul Vechi | |
| Braşov | Teatrul „Sică Alexandrescu” | Opera Braşov | Filarmonica „Gheorghe Dima” | |
| Brăila | Teatrul "Maria Filotti" | |
| Bucureşti | Teatrul Bulandra | Teatrul Naţional „Ion Luca Caragiale” | Opera Naţională | Teatrul Naţional de Operetă "Ion Dacian" Bucureşti | |
| Cluj-Napoca | Teatrul Maghiar | Teatrul Naţional | Opera Naţională Română | Opera Maghiară | |
| Iaşi | Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” | Opera Naţională Română | |
| Oradea | Teatrul de Stat Oradea | |
| Piatra Neamţ | Teatrul Tineretului | |
| Sibiu | Teatrul Naţional | |
| Târgu-Mureş | Teatrul Naţional | |
| Timişoara | Teatrul Naţional din Timişoara | Opera Naţională Română | |
