Etterbeek
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
|
|||||||
| Amplasare | |||||||
| Ţară | |||||||
| Regiune | Bruxelles | ||||||
| Atestare documentară | |||||||
| Populaţie (2006) | 41.740 | ||||||
| Suprafaţă | 3,12 km² | ||||||
| Densitatea populaţiei | 13.254 loc./km² | ||||||
| Altitudinea medie | m n.m. | ||||||
| Localităţi componente |
|||||||
| Primar | Vincent De Wolf | ||||||
| Sit web | http://www.etterbeek.be/ | ||||||
| Poziţia oraşului în cadrul regiunii | |||||||
| [[Imagine:|200px|Harta administrativă a oraşului Etterbeek]] | |||||||
| Harta administrativă a oraşului | |||||||
Etterbeek este una din cele 19 comune din Regiunea Capitalei Bruxelles, Belgia. Este situată în partea de centru est a aglomeraţiei Bruxelles, şi se învecinează cu comunele Bruxelles, Ixelles, Auderghem, Woluwe-Saint-Pierre, Woluwe-Saint-Lambert şi Schaerbeek.
Cuprins |
[modifică] Istorie
Conform legendei locale, prima referinţă la Etterbeekul este în secolul al VIII-lea, ca un cătun, cu o capelă. Numele actual sub forma Ietrebecca a apărut pentru prima dată în anum 1127. Numele are ca rădăcină cuvintele "Ett" (cuvânt de origine celtică ce înseamnă rapid) şi "Beek" (cuvând ce în neerlandeză înseamnă rapid). În 1138, actuala ortografie "Etterbeek" apare pentru prima dată. Cel mai probabil numele este legat de părăul Broebelaer ce traversa oraşul.
În Evul Mediu şi în epoca modernă, Etterbeekul era o zonă rurală în principal independent de Bruxelles. Cătunul este devastat de două ori în perioada medievală, prima dată în 1489 de către trupele lui Albert duce de Saxonia care urmăreşte rebelii ce au luptat contra lui Maximilian de Austria şi a doua oară în în 1580 de către iconoclaşti protestanţi. În 1673 sub dominaţia spaniolă a Ţărilor de Jos, regele Carol al II-lea al Spaniei ridică Etterbeekul la rangul de domeniu baronal, independent de Rhodes şi Watermael.
Etterbekul continuă să se dezvolte, în principal datorită creşterii Bruxelles-ului. În 1684 se înfiinţează o moară pe locul numit De Jacht / La Chasse («Vânătoarea»). În secolul al XVIII-lea se fac drumuri de piatră şi lacuri de acumulare pe râul Maelbeek. În 1724 satul avea aproape treizeci de cârciumi şi bordeluri pentru doar 450 de locuitori. În aceeaşi perioadă se înfiinţează o fabrică de porţelanuri şi alte ateliere industriale.
Odată cu ocupaţia de către trupele revoluţionare franceze în 1789 teritoriul este reorganizat, Etterbeekul devenind o comună în cantonul Woluwe-Saint-Etienne, arondismentul Bruxelles, departamentul Dyle. Din acest moment, şi în special după Revoluţia Belgiană din 1830 şi stabilirea capitalei la Bruxelles, populaţia Etterbeekului creşte rapid. În 1876, numărul de locuitori depăşeşte 10.000, în 1900 20.000 iar în 1910 33.000.
În această perioadă au loc schimbări importante în caracterul oraşului. În 1853 comuna pierde 40% din teritoriu, 194 ha, în detrimentul Bruxellesului, terenuri pe care se construiesc o serie de cartiere moderne şi parcuri. Actualmente teritoriul este ocupat de Instituţiile Europene, gara Bruxelles-Luxemburg, Parcul Leopold, şi Parcul Jubileului («Het Jubelpark / le Cinquantenaire») realizat în 1880. În prima parte a secolului XX, în perioada lui Leolold al II-lea al Belgiei oraşul a cunoscut o dezvoltare imobiliară importantă şi o reamenajare urbană ce dau aspectul actual al bulevardelor largi şi al zonelor rezidenţiale.
[modifică] Personalităţi locale
- Hergé (nume real: Georges Rémi), cel mai renimit desenator belgian, şi creator al lui Tintin
- Philippe Francq, desenator
- André Franquin, desenator
- Hervé Brouhon, fost primar al Bruxellesului; politician şi ministru.
[modifică] Principalele spaţii verzi din Etterbeek
- Grădina Félix Hap
- Parcul Fontenay sous Bois
- Parcul Paradis des Enfants
- Parcul "I.N.G."
- Parcul Jouët-Rey
La marginea teritoriului comunei
[modifică] Primari
- André Lemort (1830-1836)
- Jean-Baptiste Cammaerts (1837-1860)
- François-Louis Hap (1861-1862)
- Joseph Vandersmissen (1862-1865)
- Charles De Buck (1866-1868)
- Pierre Hap-Lemaître (1869-1871)
- Edouard Lacomble (1872-1880)
- Edouard Messens (1881-1898, 1907-1917)
- Nestor Plissart (1899-1906)
- Eugène Godeaux (1918-1924)
- Karel Plissaert (1924-1932)
- Louis Schmidt (1932-1942)
- René Piret (1944-1970)
- Léon Defosset (1971-1991)
- Vincent De Wolf (MR) (1992-)
[modifică] Oraşe înfrăţite
Anderlecht · Auderghem / Oudergem · Berchem-Sainte-Agathe / Sint-Agatha-Berchem · Bruxelles-Ville / Stad Brussel · Etterbeek · Evere · Forest / Vorst · Ganshoren · Ixelles / Elsene · Jette · Koekelberg · Molenbeek-Saint-Jean / Sint-Jans-Molenbeek · Saint-Gilles / Sint-Gillis · Saint-Josse-ten-Noode / Sint-Joost-ten-Node · Schaerbeek / Schaarbeek · Uccle / Ukkel · Watermael-Boitsfort / Watermaal-Bosvoorde · Woluwe-Saint-Lambert / Sint-Lambrechts-Woluwe · Woluwe-Saint-Pierre / Sint-Pieters-Woluwe

