Comuna Bucovăț, Timiș
| Bucovăț | |||
| — comună — | |||
| |||
 Bucovăț (România) Poziția geografică în România | |||
| Coordonate: 45°45′18″N 21°22′52″E / 45.755°N 21.3811°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  România | ||
| Județ |  Timiș | ||
| Atestare documentară | 1492 | ||
| Reședință | Bucovăț | ||
| Componență | Bucovăț, Bazoșu Nou | ||
| Guvernare | |||
| - primar al comunei Bucovăț[*] | Gheorghe Pop[*][1] (PMP, octombrie 2020) | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 32,35 km² | ||
| Altitudine | 92 m.d.m. | ||
| Populație (2021) | |||
| - Total | 2.512 locuitori | ||
| - Densitate | 49,49 loc./km² | ||
| Fus orar | UTC+2 | ||
| Cod poștal | 307352 | ||
| Prezență online | |||
 | |||
Modifică date / text  | |||
Bucovăț este o comună în județul Timiș, Banat, România, formată din satele Bazoșu Nou și Bucovăț (reședința). A făcut parte parte din comuna Remetea Mare. A fost declarată comună, având în componența sa și satul Bazoșu Nou.
Localizare[modificare | modificare sursă]
Bucovățul se situează în centrul județului Timiș, la circa 10 km est de municipiul Timișoara. Se învecinează la nord cu Remetea Mare (3 km), la est cu Bazoșu Nou (3 km), la sud cu Albina, la sud-vest cu Moșnița Veche (7 km).
Istorie[modificare | modificare sursă]
Pe teritoriul localității au fost descoperite urme arheologice începând cu epoca fierului, dar mai ales din neolitic. Conform Monografiei Banatului de Ioan Lotreanu, prima atestare documentară datează din 1492, într-o diplomă care îi acordă Bucov-ului statutul de oraș. Acest lucru arată că localitatea e mult mai veche. Despre existența localității în perioada otomană nu se cunosc amănunte, dar ea exista la 1690, pentru că este consemnată de Marsigli în notele sale.
Sursele documentare de după cucerirea Banatului de către habsburgi, însemnează satul cu numele Bucova (la 1723, pentru că la 1717 nu apare menționată). Inițial, vatra satului s-a aflat în altă parte, pe o zonă mlăștinoasă. Din cauza numeroaselor inundații, satul a fost mutat pe vatra actuală. Până la 1720 locuitorii s-au mutat în totalitate în noua așezare și în plus au mai sosit aici familii de români din Oltenia, cărora localnicii le-au zis „țărani”, de la care a rămas până astăzi o stradă numită „ulița țăranilor”. Prima școală a fost construită pe la 1774, iar în 1776, comuna avea 82 case.
În secolul al XIX-lea au fost încercate colonizări cu maghiari, dar aceștia au plecat, Bucovățul rămânând complet românesc. A făcut parte din comuna Remetea Mare, de care s-a desprins în anul 2007 și împreună cu Bazoșu Nou a format comuna Bucovăț.
Populația (evoluție istorică)[modificare | modificare sursă]
| Recensământul[2] | Structura etnică | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Anul | Populația | Români | Maghiari | Germani | Alte etnii | |||
| 1880 | 1.430 | 1.220 | 169 | 39 | 2 | |||
| 1900 | 1.634 | 1.366 | 205 | 46 | 17 | |||
| 1941 | 1.172 | 1.023 | 112 | 29 | 8 | |||
| 1977 | 1.391 | 1.248 | 89 | 7 | 47 | |||
| 1992 | 1.058 | 909 | 28 | 2 | 119 (113 romi) | |||
Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Bucovăț
Români (85,63%)
Alte etnii (2,43%)
Necunoscută (11,94%)
Componența confesională a comunei Bucovăț
Ortodocși (79,58%)
Romano-catolici (2,43%)
Baptiști (1,35%)
Alte religii (3,54%)
Necunoscută (13,1%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Bucovăț se ridică la 2.512 locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.601 locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (85,63%), iar pentru 11,94% nu se cunoaște apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (79,58%), cu minorități de romano-catolici (2,43%) și baptiști (1,35%), iar pentru 13,1% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]
Politică și administrație[modificare | modificare sursă]
Comuna Bucovăț este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Gheorghe Pop[*], de la Partidul Mișcarea Populară, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||
|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 4 | |||||
| Partidul Mișcarea Populară | 4 | |||||
| Partidul Național Liberal | 2 | |||||
| Uniunea Salvați România | 1 | |||||
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
- ^ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate, jud. Timiș 1880 - 1992
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
Vezi și[modificare | modificare sursă]
- Lunca Timișului, arie de protecție specială avifaunistică.
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Despre Bucovăț pe situl Banaterra Arhivat în , la Wayback Machine.
- Anuarul Socec al României Mari 1924-1925 - online de la Biblioteca Congresului S.U.A.