Iosua Navi

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Iosua Navi împreună cu poporul evreu, într-o pictură de Gustave Doré
Egiptul în secolul al XV-lea î.e.n., perioada Exodului și a cuceririi Canaanului descrisă în Cartea lui Iosua conform cronologiei biblice. Așa cum arată harta, Canaanul era ocupat de Egipt în acel timp, fapt pe care Biblia a uitat să-l menționeze.
Longevitate biblică
Nume Vârstă LXX
Matusalem 969 969
Iared 962 962
Noe 950 950
Adam 930 930
Set 912 912
Cainan 910 910
Enos 905 905
Mahalaleel 895 895
Lameh 777 753
Sem 600 600
Eber 464 404
Cainan 460
Arpaxad 438 465
Salah 433 466
Enoh 365 365
Peleg 239 339
Reu 239 339
Serug 230 330
Iov 210? 210?
Terah 205 205
Isaac 180 180
Avraam 175 175
Nahor 148 304
Iacob 147 147
Esau 147? 147?
Ismael 137 137
Levi 137 137
Amram 137 137
Kohath 133 133
Laban 130+ 130+
Debora 130+ 130+
Sara 127 127
Miriam 125+ 125+
Aaron 123 123
Rebecca 120+ 120+
Moise 120 120
Iosif 110 110
Iosua Navi 110 110

Iosua Navi sau Isus Navin (Ebraică: יְהוֹשֻׁעַ בן נון , Tiberiană: jə.ho.ˈʃu.aʕ, Israelită: Yəhoshúa bin Nun - Iosua, fiul lui Nun) este un personaj biblic care a fost urmașul lui Moise în conducerea poporului evreu. El este pomenit în Cartea Exodului, în Numeri, în Deuteronom și mai ales în Cartea lui Iosua din Biblie. El s-a născut în Egipt, în tribul lui Efraim și a trăit în jurul anului 1200 î.Hr.. În perioada cuceririi Canaanului, a ocupat poziția de comandant militar.

Iosua în Biblie[modificare | modificare sursă]

Genealogie[modificare | modificare sursă]

Iosua sau Isus era fiul lui Nun (sau Navi), care era fiul lui Elișama, fiul lui Amiud, fiul lui Ladan, fiul lui Tahan, fiul lui Telah, fiul lui Reșef, fiul lui Refah, fiul Șeerei, fiica lui Beira, fiul lui Efraim, care era fiul lui Iosif, fiul lui Israel (Cronici 7:23-27).

Din punct de vedere științific[modificare | modificare sursă]

Lester L. Grabbe afirmă că pe vremea când studia pentru doctorat (cu mai bine de trei decenii în urmă), „istoricitatea substanțială” a povestirilor Bibliei despre patriarhi și despre cucerirea Canaanului era acceptată pe larg, dar în zilele noastre cu greu se mai poate găsi un istoric care să mai creadă în ea.[1]

„(Desigur, asta, pentru unii, a făcut poveștile Bibliei și mai miraculoase decât erau—Iosua a distrus un oraș care nici măcar nu exista!)[2]
—William G. Dever, Recent Archeological Discoveries and Biblical Research

În 2005, Pierre de Miroschedji a publicat un articol în revista La Recherche. El scria:

„În general, niciun arheolog serios nu mai crede în ziua de azi că evenimentele povestite în Cartea lui Iosua ar avea vreo bază istorică reală. Prospecțiunile arheologice, în special la începutul anilor 1990, au dezvăluit că a israeliților cultură a apărut pe dealurile din centrul țării, drept continuare a culturii cannaanite a epocii anterioare.[3]

El subliniază că nimic nu împiedică utilizarea Bibliei în arheologie,[4] sub formă de izvor supus criticii, așa cum arheologii procedează cu oricare alt document [5].

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Lester L. Grabbe "Some Recent Issues in the Study of the History of Israel" Proceedings of the British Academy, 143, 57-67, 2007.
  2. ^ Dever, William G. (1990) [1989]. „2. The Israelite Settlement in Canaan. New Archeological Models” (în engleză). Recent Archeological Discoveries and Biblical Research. SUA: University of Washington Press. p. 47. ISBN 0-295-97261-0. http://books.google.co.uk/books?id=Ab7_GFJ-dKQC&pg=PA47&dq=Dever+Joshua+destroyed+even+there&hl=en. Accesat la 7 ianuarie 2013. „(Of course, for some, that only made the Biblical story more miraculous than ever—Joshua destroyed a city that wasn't even there!)” 
  3. ^ D'une façon générale, aucun archéologue sérieux ne croit plus aujourd'hui que les événements rapportés dans le livre de Josué ont un fondement historique précis. Des prospections archéologiques, au début des années 1990, en particulier, ont révélé que la culture israélite a émergé dans les collines du centre du pays, en continuité avec la culture cananéenne de l'époque précédente. Pierre de Miroschedji, revue La Recherche nr. 391 din 01-11-2005, dosarul Les archéologues réécrivent la Bible, p. 32
  4. ^ idem p. 33
  5. ^ În același timp, un cititor simplu al Bibliei care nu cunoaște arheologie ar trebui să-și spună că el citește un document scris cu mult mai târziu despre perioadele dinainte de 700 î.e.n.

Legături externe[modificare | modificare sursă]


Predecesor:
Moise
Judecător în Israel
secolul al XIII-lea

Succesor:
Otniel