Andromeda (constelație)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pentru alte sensuri, vedeți Andromeda (dezambiguizare).
Andromeda
Andromeda constellation map.png
Harta constelației Andromeda (click pentru mărire)
Denumire
Nume latin Andromeda
Genitiv Andromedae
Abreviere And
Observație
(Epoca J2000.0)
Ascensie dreaptă Între 22h 57m 22s și 2h 39m 33s
Declinație Între +21° 40′ 36″ și +53° 11′ 13″
Suprafață 722 grd² (Locul 19)
Vizibilitate Între 90° N și 40° S
Trecere la meridian 10 noiembrie, 21h00
Stele
Strălucitoare
(m≤3,0)
3 (α, β și γ)
Vizibile cu ochiul liber 156
Bayer / Flamsteed 63
Apropiate
(d≤16 al)
2
Cea mai strălucitoare β And (2,07m)
Cea mai apropiată Ross 248 (10,32 al)
Obiecte
Obiecte Messier 3 (M31, M32 și M110)
Ploi de meteori Andromedidele
(Bielidele)
Constelații învecinate Cassiopeia
Șopârla
Pegas
Perseu
Peștii
Triunghiul

Andromeda este o constelație numită după prințesa Andromeda din mitologia greacă. Este bine cunoscută datorită Galaxiei Andromeda pe care o conține.

Descriere și localizare[modificare | modificare sursă]

Constelația Andromeda așa cum apare ea ochiului liber. Pentru identificarea mai ușoară au fost trasate linii.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Mitologie[modificare | modificare sursă]

Andromeda, fiica lui Cepheus, regele Aethiopiei. Fiindcă mama ei, pe nume Cassiopea, își atrăsese mânia zeilor pretinzând că e mai frumoasă decât nereidele, Poseidon a trimis un monstru marin ca să pustiască țara. Oracolul a prezis că păcatul Casiopeei poate fi ispășit numai de către Andromeda. Silit de etiopieni, Cepheus și-a sacrificat fiica: el a înlănțuit-o de o stâncă, lăsând-o acolo pradă monstrului. Andromeda e salvată însă de Perseus, la întoarcerea acestuia după izbânda repurtată asupra Meduzei. Cucerit de frumusețea fetei, Perseus împietrește monstrul arătându-i chipul Meduzei, dupa care o ia cu el pe Andromeda și o duce în Argos.

Obiecte cerești[modificare | modificare sursă]

Stele[modificare | modificare sursă]

Cea mai strălucitoare stea din constelație este Alpheratz, care corespunde capului Andromedei. Înainte, această stea a fost considerată drept stea comună a constelațiilor Pegas și Andromeda. Împreună cu α, β și γ Pegasi ea formează un asterism foarte cunoscut, numit și Marele Patrat al lui Pegas. β Andromedae se mai numește Mirach și este la fel de strălucitoare ca și Alpheratz. μ Andromedae posedă un sistem planetar, din care se cunosc trei planete, care au o masă de 0,71, 2,11 și 4,61 de ori masa lui Jupiter, cea mai mare planetă din sistemul nostru solar.

Obiecte cerești îndepărtate[modificare | modificare sursă]

Cea mai faimoasă galaxie este M31, Galaxia Andromeda, unul dintre obiectele cerești cele mai îndepartate de Pamânt, dar încă vizibil cu ochiul liber. Este o galaxie spirală uriașă, asemănătoare cu galaxia noastră, Calea Lactee. Pentru a găsi galaxia pe cer, trasați o linie imaginară între β și μ Andromedae și extindeți linia cu încă o dată acceași distanță de steaua μ.

Coordonate: Harta cerului 00h 46m 00s, +37° 00′ 00″