Baia de Arieş

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Baia de Arieş

[[Imagine:{{{imagine}}}\|300px]]

stemă	amplasare

Amplasare

46°22′46″N, 23°16′47″E

Judeţ

Atestare documentară

Populaţie ([[Recensământul populaţiei din {{{recensământ}}} (România)|{{{recensământ}}}]])

5.280

Suprafaţă

81 km²

Densitatea populaţiei

62,5 loc./km²

Altitudinea medie

m n.m.

Localităţi
componente

Brăzeşti, Cioara de Sus, Muncelu, Sartăş, Simuleşti

Primar

Mîrzan Silviu

Sit web

ro Website

Poziţia oraşului în cadrul regiunii

[[Imagine:{{{harta oraşului}}}|200px|Harta administrativă a oraşului Baia de Arieş]]

Harta administrativă a oraşului

Baia de Arieş (în trecut Ofenbaia; în maghiară Aranyosbanya, în germană Offenburg) este un oraş în judeţul Alba, Transilvania, România. Are o populaţie de 5.280 locuitori.

În perioada interbelică a fost sediul unei Plăşi din judeţul Turda.

[modifică] Istorie

La Baia de Arieş, aurul a fost exploatat de primii colonişti saşi. Dezvoltarea zonei a depins exclusiv de industria mineritului. În anul 1325, Regele Carol Robert a instituit un privilegiu asupra domeniului minier de la Baia de Arieş, pe care l-a concesionat acelor colonişti saşi, care înfiinţaseră oraşul „Civitas Ovounberg”. Dacă nu ar fi fost filoanele de aur şi de argint, Baia de Arieş ar fi rămas un sătuc cu puţini locuitori, care ar fi supravieţuit din cultivarea pământului şi din creşterea animalelor.

Istoria dovedeşte faptul că mineritul din Baia de Arieş a cunoscut nu doar perioade înfloritoare, ci şi momente de restrişte, atunci când filoanele bogate erau epuizate, fără să fi apărut altele noi. Judele, cetăţenii juraţi şi toţi locuitorii din „Offenbanya” (denumirea localităţii în 1437) cereau printr-un memoriu la Camera din Sibiu, pentru ei şi pentru uşurarea minerilor, un ajutor de 1.000 florini, semn că mineritul era atunci în scădere”. Mineritul a întâmpinat întotdeauna greutăţi, dar s-au gasit soluţii, pentru că oamenii au solicitat ajutor şi au conlucrat pentru binele comun. La acea vreme s-a reuşit, iar mineritul a mers mai departe, după cum rezultă din analele mineritului de acum câteva secole.

Realitatea din zilele noastre de la Baia de Arieş este însă alta, iar tradiţia de veacuri şi localitatea „de aur” sunt pe cale să se stingă pentru totdeauna.

[modifică] Transporturi

Staţie de cale ferată a Mocăniţei (în prezent inactivă).

[modifică] Obiective turistice

Biserica de lemn "Învierea Domnului" din anul 1769.
Fagul Împăratului: se află pe malul drept al Arieşului, în amonte de Baia de Arieş, lângă satul Muncelu. Prezintă un frunziş marcescent (frunziş care se usucă, dar rămâne pe arbori în timpul iernii). Frunzele iau toamna o culoare brună. Legenda afirmă că aici s-ar fi întâlnit Avram Iancu cu împăratul austriac Franz Josef, spre a negocia un pact... dar nu se stie sigur daca e sau nu asa