Mocăniță

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Locomotivă cu abur, model Reşiţa serie 764 400
Mocăniță pe traseul Vișeului de Sus
Mocăniță mixtă pe linia Turda-Abrud (august 1978)

Mocănița este un tren de linie îngustă, care circulă în regiunile de munte.

Mocănițele din România[modificare | modificare sursă]

Cele mai cunoscute "mocănițe" sunt:

Mocăniţă deraiată la Sovata
  • Calea ferată forestieră pe ecartament îngust din județul Maramureș, care merge din Vișeu de Sus, pe Valea Vaserului, până în Carpați, la stația Coman, aproape de granița cu Ucraina.
  • Calea ferată îngustă care traversează o parte din Munții Apuseni, în lungime de 94 km, între orașele Turda și Abrud a luat ființă între anii 1910-1912 (numită “mocăniță” datorită faptului că unii localnici din zonă erau cunoscuți și sub numele de “mocani”). Mocănița s-a dat în funcțiune oficial la data de 20 iunie 1912 și a fost scoasă din uz în anul 1998. Linia îngustă avea 21 de stații, din care 4 gări (Turda, Baia de Arieș, Câmpeni, Abrud) și 17 halte: Turda-Transbordare, Mihai Viteazu (Sânmihaiu de Sus), Cornești (Plăiești), Moldovenești, Buru, Ocolișel, Vidolm, Ocoliș, Lunca-Poșaga (Lunca Arieșului), Sălciua, Brăzești, Sartăș, Hădărău (Hădăreni), Lupșa, Mușca, Bistra și Roșia Montană.Între Turda și Cîmpeni au fost 22 de treceri la nivel cu cale ferată, cu și fară barieră(majoritatea fiind fără barieră). În ultimii ani pe această rută circulau zilnic (dus-întors) 3 trenuri: un accelerat (cu 2 clase) și 2 personale (cu 2 clase). Trenul accelerat parcurgea cei 94 km în cca 5 ore și 30 minute (oprind în numai 6 stații), iar cele personale în cca 6 ore și 30 minute (oprind în toate stațiile). Mocănița oprea însă și între stații, când pasagerii ocazionali făceau semne cu mâna. Se preconizează repunerea în circulație a Mocăniței, cel puțin între anumite stații de interes turistic sporit.
  • Calea ferată îngustă de pe valea Hârtibaciului, care leagă orașele Sibiu și Agnita. În trecut aceasta ajungea până la Sighișoara, însă tronsonul Agnita-Sighișoara a fost desființat în 1965. Ultimul tren a circulat în anul 2001, de atunci linia fiind trecută în conservare, dar un consorțiu local face demersuri pentru refacerea ei în scop turistic.
  • Calea Ferată Minieră Ardeleană, care leagă Hunedoara de „Ținutul Pădurenilor”[1]. Vagoanele mocăniței porneau de la Castelul Corvinilor și, după aproximativ 12 kilometri de drum pe viaducte, prin tunele și peste poduri construite în urmă cu peste 100 de ani, se opreau la furnalul de la Govășdia și continuau spre Retișoara[1]. Traseul conținea și cel mai vechi pod curb de cale ferată din România[2]. În toamna anului 2008, mocănițele hunedorene au fost trase definitiv pe linie moartă, după mai bine de 150 de ani în care traseul a fost folosit[1]. Deși era unul dintre cele mai frumoase trasee turistice care puteau fi valorificate la Hunedoara, calea ferată a fost tăiată și vândută la fier vechi[1].
  • Trenuri de persoane sau de marfă au circulat între 1912-1997 și pe calea ferată îngustă Târgu Mureș - Praid[3].

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Video

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Căile ferate forestiere Române