Parcul Central „Anton Scudier”

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Parcul Central)
Salt la: Navigare, căutare
Parcul Central „Anton Scudier”
Central Park Timisoara - entrance.jpg
Intrarea de la catedrală
Amplasare Timișoara, România
45°45′05″N 21°13′16″E / 45.75139°N 21.22111°E / 45.75139; 21.22111
Suprafață 91 400 [1]
Deschis circa 1880
Operat de Primăria Timișoara
Adresă între:
  • Bd. Regele Ferdinand I
  • Bd. Republicii
  • Splaiul Nicolae Titulescu
  • Parcul Catedralei

Parcul Central „Anton Scudier” este unul dintre cele mai vechi parcuri din Timișoara, înființat în 1880 din dispoziția generalului Anton von Scudier. În parc se află mai multe monumente ale unor personalități și Monumentul Ostașului Român. Parcul este amenajat cu fântâni, bănci și mese de șah.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Timișoara la 1853 — se observă Zona Non Aedificandi

În a doua jumătate a secolului al XIX-lea Timișoara era o cetate fortificată cu o suprafață destul de mare pentru o cetate (în interiorul actualului inel nr. 1), dar foarte mică pentru un oraș, actual Timișoara având 5 inele. Majoritatea populației locuia în afara zidurilor, în special într-o zonă, Iosefin, la sud-vest de cetate. De asemenea, existau așezări spre nord-vest (actuala Mehala) și est (actualul Fabric). Între fortificațiile exterioare ale cetății și aceste zone locuite doctrina militară a vremii cerea să existe esplanada (Zona Non Aedificandi), un spațiu liber de 949 m (până la actualul inel nr. 3) unde nu se permiteau construcții.[2]

Odată cu progresele artileriei importanța fortificațiilor a scăzut, astfel s-a pus problema defortificării Timișoarei, recuperând terenul ocupat de fortificații și esplanadă. Demersurile au început în 1859, iar în 1868, în timpul primarului Carol Küttel, se iau primele măsuri. La 10 noiembrie 1868 împăratul Franz Joseph aprobă reducerea esplanadei la 569 m, însă cu obligația ca noile străzi să fie amplasate radial față de cetate, din considerente militare. În 1872 se aprobă și demolarea zidurilor fortificațiilor. Fortificațiile și terenul esplanadei erau proprietatea Ministerului de Război de la Budapesta.[2]

Pe esplanadă, între anii 17381771, spre Iosefin, între cetate și canalul Bega a fost un cimitir civil și militar, unde au fost înmormântați 8–9000 de oameni morți în special în timpul epidemiei de ciumă din 17381739. Cimitirul a fost închis după amenajarea cimitirului din Calea Lipovei. Un secol mai târziu, comandantul Banatului, generalul Anton von Scudier, a dat dispoziții pentru mutarea osemintelor în cimitirul din Calea Lipovei, iar în zonă să fie plantați copaci și să fie amenajată drept parc de promenadă. Până la sfârșitul celui de al Doilea Război Mondial parcul s-a numit Parcul Scudier.[3][4][5][6] De la începutul anilor 1950 și până în 1955 parcul s-a numit Parcul I. V. Stalin, apoi Parcul Central.[1][7] Din 2015 denumirea parcului este Parcul Central „Anton Scudier”.[8][9]

Monumente[modificare | modificare sursă]

Statuia generalului Scudier[modificare | modificare sursă]

Statuia lui Scudier, înainte de 1918
Ceasul în locul statuii lui Scudier

În 1881 în parc a fost amplasată statuia generalului Scudier, în mărime naturală, din fontă aurită. Inscripția, în limba germană, de pe soclu era:[10]

Dem Andenken des Feldzugmeisters Freiherren Anton Scudier, gewesenen Militarkommandanten von Temesvar/, Dem begeisterten Forderer der Verkehrs und Verschonerungs Interessen dieser Stadt/, Dem Initiator dieser Anlage/, Alls Zeichen dankbarer Annerkenung errichtet von der Burgerschaft der kon. Freistadt Temeswar im Jahre 1881

în traducerea lui Ilieșiu:[3]

În amintirea comandantului imperial regesc baron Antoniu Scudier, însuflețitul sprijinitor al intereselor artistice, de comunicație ale orașului, începătorul plantațiunilor. Drept recunoștință ridicat în 1881 de cetățenii orașului liber regesc Timișoara.

Această statuie a fost distrusă la 26 octombrie 1918,[11] în contextul tulburărilor determinate de prăbușirea frontului austro-ungar, ulterior pe soclul ei fiind instalat un ceas.[3][4]

Bustul lui Barbu Ștefănescu Delavrancea[modificare | modificare sursă]

Monumentul arată recunoștința bănățenilor pentru Delavrancea, care a militat pentru unirea Transilvaniei cu România. Monument istoric (LMI TM-III-m-B-06301), bustul, din bronz, a fost realizat în 1933 de Cornel Medrea[12][13] și este amplasat în mijlocul unui rondou, în partea de vest a parcului.

Monumentul lui Vincențiu Babeș[modificare | modificare sursă]

Jurist și deputat în Dieta de la Budapesta, Vincențiu Babeș a susținut drepturile românilor. A fost membru fondator al Academiei Române (1866), ca reprezentant al Banatului, considerat provincie românească din afara țării.[13] Monument istoric (LMI TM-III-m-B-06300), bustul a fost realizat în 1935 de Aurel Popp[12] și este amplasat la sud de Aleea Personalităților (poziția „X” din schema de mai jos), aproape de intrarea principală (dinspre catedrală).

Monumentul lui Alexandru Mocioni[modificare | modificare sursă]

Deputat în Dieta de la Budapesta, Alexandru Mocioni a militat pentru drepturile românilor și a făcut numeroase acte de filantropie. În perioada interbelică pe locul unde acum este Catedrala Mitropolitană era amplasat un bust al său. În 1936 bustul a fost mutat în Parcul Scudier, iar în 1949 a fost distrus. Odată cu proiectul Aleii Personalităților, s-a decis amplasarea unui bust nou al lui pe locul unde era anterior.[14] Bustul, de bronz, realizat de Aurel Gheorghe Ardeleanu este situat la nord de Aleea Personalităților (poziția „Y” din schema de mai jos), aproape de intrarea principală și a fost dezvelit la 30 martie 2009.[15]

Monumentul Ostașului Român[modificare | modificare sursă]

Monumentul Ostașului Român

Acum, în locul statuii lui Scudier este amplasat Monumentul Ostașului Român,[13][16] sculptat de Ion Vlad. Monumentul, din marmură de Rușchița, a fost dezvelit la 30 decembrie 1962,[12] iar inițial a fost dedicat „ostașului sovietic eliberator”, motiv pentru care s-a propus să fie mutat în cimitirul militar sovietic din Calea Lipovei, iar în locul său să fie refăcută statuia generalului Scudier.[16] Însă în cimitir există un alt monument al ostașului sovietic[17] și se consideră că monumentul din parc are o mare valoare artistică și că nu este neapărat al ostașului sovietic, deoarece în epocă toate armatele din Estul Europei aveau uniforme asemănătoare. Ca urmare, monumentul putea fi considerat la fel de bine unul al ostașului român, pe el fiind amplasată inscripția:[7]

Glorie ostașilor români, moștenitori ai tradițiilor eroice străbune, care au luptat cu eroism împotriva fascismului, pentru libertatea și independența patriei

După 1989 inscripția a fost modificată, monumentul fiind astfel „reciclat”:[7][16]

Glorie ostașului român, moștenitor al tradițiilor istoriei străbune care a luptat cu eroism împotriva bolșevismului și fascismului pentru libertatea și independența patriei

Inscripția actuală este considerată și ea inadecvată istoric deoarece armata română a luptat nu numai împotrivă, ci și alături, atât de germani, cât și de ruși.[16]

Aleea Personalităților[modificare | modificare sursă]

Poziția Aleii Personalităților
† = Catedrala Mitropolitană; □ = Opera
Poziția busturilor pe alee.
X – poziția monumentului lui Vincențiu Babeș
Y – poziția monumentului lui Alexandru Mocioni
Aleea Personalităților

Aleea Personalităților este un muzeu în aer liber, unde sunt expuse 24 de busturi de bronz: de la Carol Robert de Anjou, care și-a stabilit capitala la Timișoara, la comandanți de oști, primari care au contribuit la dezvoltarea orașului, precum și medici, ingineri, scriitori, muzicieni și artiști plastici.[18]

Ordinea busturilor din schemă este cea în sensul acelor de ceasornic, cu bustul lui Sever Bocu în dreptul intrării dinspre catedrală:

  1. Sever Bocu
  2. Aurel Cosma
  3. Eugeniu de Savoia
  4. Claudius Florimund Mercy
  5. Carol Telbisz
  6. Iancu de Hunedoara
  7. Deliu Petroiu
  8. Ion Românu
  9. Pius Brânzeu
  10. Eduard Pamfil
  11. Gheorghe Tohăneanu
  12. Nicolae Boboc
  13. Anghel Dumbrăveanu
  14. Carol Robert de Anjou
  15. Ormós Zsigmond
  16. Corneliu Miklosi
  17. Dositej Obradović
  18. Ioachim Miloia
  19. Romul Ladea
  20. Virgil Birou
  21. Béla Bartók
  22. János Török
  23. Carol Küttel
  24. Stan Vidrighin

Reamenajări[modificare | modificare sursă]

Skatepark[modificare | modificare sursă]

În Parcul Central exista un skatepark special amenajat, însă acesta a fost închis în 2008. Se dorea reamenajarea acestui skatepark,[19] dar până în 2015 nu se făcuse nimic, proiectul fiind în litigiu.[20][21][22]

Grădini vieneze[modificare | modificare sursă]

Există propuneri de reamenajare a parcului în stilul grădinilor vieneze de la Palatul Schönbrunn,[23] respectiv în stil englezesc.[24] In urma sondajelor, preferințele timișorenilor s-au îndreptat spre prima variantă.[25][26]

În afară de cele două variante propuse de primărie, există și propunerea de reamenajare a parcului elaborată de studenții din cadrul specializării de Peisagistică a Facultății de Horticultură și Silvicultură de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara.[27]

Începând cu vara anului 2017, parcul a intrat într-un proces de reamenajare general, fiind închis în această perioadă.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Octavian Leșcu, Parcurile orașului Timișoara în decursul anilor, Monitorul Primăriei Municipiului Timișoara, 27 mai 2008, accesat 2016-07-19
  2. ^ a b Ciprian Glăvan, Defortificarea cetății Timișoarei, Timișoara: Analele Banatului, s.n., Arheologie – Istorie, XXI, 2013, accesat 2016-07-15
  3. ^ a b c Nicolae Ilieșiu, Timișoara: Monografie istorică, Timișoara: Editura Planetarium, ed. a 2-a, ISBN 978-973-97327-8-9, reeditare a primei ediții, Timișoara: Editura Planetarium, 1943, pp. 319–320
  4. ^ a b Liana Păun, Timișoara uitată: Parcurile orașului (I). Cum au apărut cele mai vechi spații verzi din cetate, pressalert.ro, 4 ianuarie 2015, accesat 2016-07-18
  5. ^ Istoria parcurilor din Timișoara. Vezi ce povești au în spate locurile de promenadă din oraș, stirileprotv.ro, 19 noiembrie 2012, accesat 2016-07-19
  6. ^ Cristina Popescu, Bătrânul Parc Scudier intră în reabilitare. Primăria Timișoara caută constructor, banatulazi.ro, 21 mai 2016, accesat 2016-07-19
  7. ^ a b c Smaranda Vultur, Memoria în criză. Studiu de caz: Revoluția din 1989 ca fractură temporală și producere de memorie, memoriatimisoarei.ro, accesat 2016-07-19
  8. ^ Proces verbal de ședință din data 23.06.2015, primariatm.ro, accesat 2016-08-19
  9. ^ Atenție, se schimbă mai multe denumiri de parcuri, scuaruri și străzi la Timișoara! Iată lista!, opiniatimisoarei.ro, 3 decembrie 2015, accesat 2016-07-19
  10. ^ Lajos Kakucs, De la Fântana Pașei de pe lângă mănăstirea dervișilor pană la Parcul Rozelor: Contribuții la istoria parcurilor din Timișoara, Analele Banatului, Serie nouă, Arheologie – istorie, XXIII, pp. 343–384, Cluj-Napoca: Ed. Mega, 2015
  11. ^ Date importante despre orașul Timișoara, primariatm.ro, accesat 2016-08-19
  12. ^ a b c Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural a Județului Timiș, Timisoara-Monumente-de-Arta-Plastica, cimec.ro, Simpozionul național „Arta monumentală în arhitectura orașului contemporan”, Timișoara: 25 mai 2002
  13. ^ a b c Liana Păun, Timișoara uitată: Statuile emblematice ale orașului (VII) Ce semnificație au busturile interbelice din oraș și ce aport au avut aceste personalități pentru oraș, pressalert.ro, 8 martie 2015, accesat 2016-07-25
  14. ^ Alexandru Mocioni înapoi în Parcul Central, Monitorul Primăriei, 27 martie 2009
  15. ^ Agerpres, Dezvelirea bustului marelui patriot bănățean Alexandru Mocioni, agerpres.ro, 29 martie 2009, accesat 2016-07-25
  16. ^ a b c d Stefan Both, Monumentul „Ostașului Sovietic“ din Parcul Central al Timișoarei, „trimis“ în Cimitirul Eroilor, adevarul.ro, 27 noiembrie 2013, accesat 2016-07-19
  17. ^ Compartimentul Monumente: Raportul primarului pe anul 2015, primariatm.ro, accesat 2016-07-19
  18. ^ Primăria Timișoara, Lista pentru Aleea Personalităților Timișene, HCL 132/24.03.2009, Anexa 1
  19. ^ Încep lucrările la noul skatepark. Ce li se pregătește amatorilor de sporturi extreme?, tion.ro, 28 aprilie 2015, accesat 2016-07-19
  20. ^ Alina Strugariu, Noul skatepark ar trebui să fie gata într-o lună, dar lucrările nici n-au început!, 18 iunie 2015, accesat 2016-07-19
  21. ^ Alina Strugariu, S-a rezolvat cu skatepark-ul: nu se mai face! Primăria și firma executantă se amenință cu procese, tion.ro, 22 iulie 2015, accesat 2016-07-19
  22. ^ Alina Strugariu, Adio skatepark in Parcul Central, Primaria Timisoara anunta rezilierea contractului!, tion.ro, 13 septembrie 2015, accesat 2016-07-19
  23. ^ SC Greencity Andliv SRL, Parcul Scudier Timișoara: Varianta I de reamenajare peisagistică, primariatm.ro, accesat 2016-07-19
  24. ^ SC Greencity Andliv SRL, Parcul Scudier Timișoara: Varianta II de reamenajare peisagistică, primariatm.ro, accesat 2016-07-19
  25. ^ Corneliu Bănățan, Parcurile Timișoarei vor fi modernizate, ziuadevest.ro, 8 februarie 2016, accesat 2016-07-19
  26. ^ Daniel Bălteanu, Grădina vieneză la Timișoara, într-unul dintre parcurile simbol ale orașului! Ce se întamplă luni?, opiniatimisoarei.ro, 22 mai 2016, accesat 2016-07-19
  27. ^ O nouă propunere de amenajare a Parcului Central / Scudier din Timișoara, digi24.ro, 9 decembrie 2013, accesat 2016-07-19

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Parcul Central din Timișoara