Sari la conținut

Baia Publică Neptun

45°45′24″N 21°14′31″E / 45.7566°N 21.2419°E (Baia Publică Neptun)45.7566; 21.2419
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Baia Publică Neptun
Clădirea băilor Neptun
Clădirea băilor Neptun
Poziționare
Baia Publică Neptun se află în România Timișoara
Baia Publică Neptun
Baia Publică Neptun
Coordonate45°45′24″N 21°14′31″E / 45.7566°N 21.2419°E ({{PAGENAME}})45.7566; 21.2419
LocalitateTimișoara Modificați la Wikidata
JudețTimiș
Țara România  Modificați la Wikidata
AdresaSplaiul Nistrului, nr. 1
Edificare
ArhitectLászló Székely
Stil arhitecturalStilul Art Nouveau, curentul Secession
TipPalat
Data începerii construcției30 martie 1912[1]
Data finalizării1914[1]
Stare de conservaremedie (conservat)
BeneficiarLászló Székely[1]
Clasificare
Inclus în situlcod LMI TM-II-a-A-06097

Baia Publică Neptun, cunoscută uneori sub numele de Băile Neptun, este o clădire din Timișoara aflată pe Splaiul Nistrului nr. 1, construită între 1912–1914 după proiectul arhitectului László Székely.[1][2][3]

Inițial se numea "Hungaria fürdő"[4][5] și avea rolul de a înlocui fostele băi turcești din Fabric. Clădirea avea și un bazin de înot. Inițial, în clădire trebuia să funcționeze și o mare cafenea, la care însă s-a renunțat.[3]

Construcția, un exemplu al Secesiunii Vieneze, a fost proiectată de László Székely, care a fost și primul său proprietar.[1] Clădirea beneficiază de largi perspective dinspre centru și de-a lungul canalului Bega și marchează începutul cartierului Fabric.

Fațada principală, orientată spre podul Decebal, este dominată de un fronton cu forme unduite. Pe fronton, încadrat de o decorație în formă de ghirlandă geometrizată, corespunzând ultimei faze a arhitecturii anilor 1900, se văd inițialele arhitectului: L.S. Pe fațadele laterale, la nivelul etajelor I și II, apar semicoloane dorice, susținute pe console, o licență tipică pentru arhitectura anilor 1900, care nu mai respecta regulile stricte ale ordinelor clasice. Sub frontonul de pe fațada principală ferestrele sunt ancadrate de pilaștri ionici cu capiteluri plate, un motiv decorativ care a marcat întreaga creație ulterioară a arhitectului Székely, mai ales pe cea de după Primul Război Mondial.[3]

Coronamentul acoperișului, inițial acoperit cu aur, este o replică a esteticii lui Otto Wagner (de exemplu Kirche am Steinhof⁠(d)).

Înainte de naționalizare a aparținut familiei Nobel, care a emigrat în Israel în 1940.[5]

  1. ^ a b c d e Mihai Opriș, Mihai Botescu, Arhitectura istorică din Timișoara, Timișoara: Ed. Tempus, 2014, ISBN: 978-973-1958-28-6, p. 205
  2. ^ en Mihai Opriș, "3 August 1919" Boulevard in Timișoara, heritageoftimisoara.ro, accesat 2025-11-10
  3. ^ a b c Palatul Neptun Arhivat în , la Wayback Machine., timisoara-info.ro, accesat 2019-05-18
  4. ^ hu Gyula Delesega, Temesvári kalauz téridőben, Timișoara: Editura Marineasa, 2003, ISBN: 973-631-047-7, pp. 136–137
  5. ^ a b Getta Neumann, Pe urmele Timișoarei evreiești, Timișoara: Ed. BrumaR, 2019, ISBN: 978-606-726-145-5, pp. 174

Legături externe

[modificare | modificare sursă]