Gheorghe Tohăneanu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Gheorghe Tohăneanu
Date personale
Născut
Galați, România
Decedat (83 de ani)
Timișoara, România
Naționalitate România română
Cetățenie  România
Ocupație eseist[*]
traducător
lingvist[*]
critic literar[*]
Studii Universitatea din București
Pregătire Iorgu Iordan
Activitatea literară
Opere semnificative Studii de stilistică eminesciană
Note
Premii Order of Faithful Service (Romania) - ribbon bar.gif Ordinul Serviciul Credincios
Premiul „Timotei Cipariu”,
Premiul Asociației Scriitorilor din Timișoara,
Premiul „Mihai Eminescu” al Uniunii Scriitorilor,
Premiul Uniunii Scriitorilor.

Gheorghe Tohăneanu (7 mai 1925, Galați – d. 27 august 2008, Timișoara) a fost un lingvist, eseist, traducător, scriitor și profesor universitar.[1]

Studii și activitate[modificare | modificare sursă]

Gheorghe Tohăneanu este fiul lui Ion Tohăneanu, doctor în drept, senator PNL. A urmat cursurile liceului „Vasile Alecsandri“ din Galați și Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București. A predat la licee din Galați și Ploiești, Universitatea din București, iar din 1956, chemat de Tudor Vianu, la Universitatea din Timișoara, unde va rămîne până la pensionare, în 1995. După pensionare a mai activat la Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” din Arad și la Universitatea Tibiscus din Timișoara.[2]

În 1968 devine doctor în filologie cu teza Limba și stilul poeziilor lui Eminescu, coordonator știintific fiind Iorgu Iordan.[2]

Lucrări publicate[modificare | modificare sursă]

Gheorghe Tohăneanu a publicat numeroase articole în revistele „Scrisul Bănățean”, „Limba Română”, „Orizont”, „Viața Românească”, „Cariatide”, „Limbă și literatură”, „Cahiers roumains d'études littéraires”, „Analele Universității din Timișoara”.[3]

Volume publicate:[3]

  • Studii de stilistică eminesciană, București: Ed.Științifică, 1965;
  • Stilul artistic al lui Ion Creangă, București: Ed. Științifică, 1969;
  • Expresia artistică eminesciană, Timișoara: Ed. Facla, 1975;
  • Dincolo de cuvânt. Studii de stilistică și versificație, București: Ed. Științifică și Enciclopedică, 1976;
  • O seamă de cuvinte românești, Timișoara: Ed. Facla, 1976 (în colaborare);
  • Arta evocării la Sadoveanu, Timișoara: Ed. Facla, 1979;
  • Cuvinte românești, Timișoara: Ed. Facla, 1986;
  • Eminesciene (Eminescu și limba română), Timișoara: Ed. Facla, 1989;
  • Dicționar de imagini pierdute, Timișoara: Ed. Amarcord, 1995;
  • „Viața lumii" cuvintelor. Vechi și nou din latină, Timișoara: Ed. Augusta, 1998;
  • De ce Eminescu?, (coautor Eugen Todoran), Reșița: Ed. Timpul, 1999;
  • Neajungerea limbii. Comentarii la „Țiganiada" de I. Budai-Deleanu, Timișoara: Ed. Universității de Vest, 2001 (în colaborare);
  • Scrisori din roase plicuri, Timișoara: Ed. Eubeea, 2002 (în colaborare);
  • Surugiu la cuvinte, Timișoara, Ed. Amphora, 2004 (în colaborare).

Traduceri:[3]

  • Macrobius, Saturnalia, București, Ed. Academiei, 1961;
  • Publius Vergilius Maro, Eneida, Timișoara, Ed. Antib, 1994;
  • Publius Vergilius Maro, Bucolice și Georgice, Timișoara: Ed. Amarcord, 1997.

Îngrijiri de ediții:[3]

  • Studii de limbă și stil, Timișoara: Ed. Facla, 1973;
  • Ion Creangă, Amintiri din copilărie, București: Ed. Albatros, 1976;
  • Tudor Arghezi, Arte poetice, București: Ed. Albatros, 1987.

Premii și recunoașteri[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ G.I. Tohăneanu, Biblioteca „V.A. Urechia” Galați, accesat 2016-08-03
  2. ^ a b c d e f g h Teodor Bulza, In memoriam prof. univ. dr. Gheorghe Tohăneanu, timpolis.ro, 1–3 septembrie 2008, accesat 2016-08-03
  3. ^ a b c d Paul Eugen Banciu, Aquilina Birăescu, Timișoara literară: Dicționar biobibliografic, Timișoara: Ed. Marineasa, 2007, fragment online
  4. ^ Ziua Timișoarei 2014, primariatm.ro, 17 iulie 2014, accesat 2016-07-26
  5. ^ Valentin Rusu, Au început manifestările de Ziua Timișoarei. Două noi busturi dezvelite pe Aleea Personalităților, tion.ro, 1 august 2014, accesat 2016-07-26
  6. ^ Marilen Pirtea, Comunicat de presă - Universitatea de Vest din Timișoara, agerpres.ro, 4 august 2014, accesat 2016-07-26