Narator

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Naratorul este persoana care povestește o anumită întâmplare, fiind inventat odată cu textul de către autor. El este o "voce" căreia autorul îi încredințează misiunea de a povesti faptele, de a descrie locurile și personajele. Se regăsește în operele epice (a nu se confunda cu eul liric, care se gaseste in operele lirice).

În funcție de perspectiva narativă, naratorul poate fi de 3 tipuri:

  • narator obiectiv, când relatarea evenimentelor se face la persoana a III-a, iar "vocea" pare să cunoască tot ce li se întâmplă personajelor;
  • narator personaj, narator subiectiv, când relatarea se face la persoana I, naratorul devenind personaj în text, exprimându-și părerea cu privire la fapte, locuri sau personaje. Acest fapt poate interveni în veridicitatea faptelor relatate, narațiunea devenind subiectivă;
  • narator “martor”, în care relatarea faptelor se face din punctul de vedere a unui "personaj" din afara actiunii.

Vezi și[modificare | modificare sursă]