Mitologie comparată

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Mitologia comparată reprezintă studiul mitologiilor din diverse culturi pentru identificarea temelor, structurilor narative și a altor caracteristici pe care acestea le au în comun. Acest domeniu influențează diverse domenii conexe precum critică literară, teologie, antropologie și psihologie.

În România acest domeniu s-a dezvoltat exponențial mai ales după comunism cu numeroase lucrări ale unor autori de calibru precum de Mircea Eliade (Istoria credințelor și ideilor religioase), Ioan Petru Culianu și Andrei Oișteanu. [1]

Elemente narative comune în mitologie[modificare | modificare sursă]

Vezi și Mit

Mitul cosmogonic[modificare | modificare sursă]

Articol principal Geneză (mitologie) și Mitul creației

Mitul cosmogonic (din greacă κόσμος, transliterat cosmos „lumea” și greacă γί(γ)νομαι / γέγονα „apariție” sau „naștere”) este un mit despre apariția lumii. Majoritatea culturilor încearcă să explice apariția lumii cu ajutorul mitologiei. De exemplu:

  • În mitologia egipteană, soarele se ridică peste o mare haotică și fără viață și lumea răsare dintre valuri
  • În mitologia nordică, gigantul Imir este omorât de zei și lumea este creată din rămășițele lui și gheață peste groapa abisală Ginnungagap[2]
  • În mitologia tibetană, cosmosul se naște dintr-un ou.[3]

Mitul potopului[modificare | modificare sursă]

Sacrificiul pentru a creea[modificare | modificare sursă]

Un tip de mit care reprezintă noțiunea că o parte a realității este creată prin moartea unei entități divine:

Reînvierea[modificare | modificare sursă]

Vezi și „katabază” și Iisus Hristos, în mitologie comparată

Multe mitologii reprezintă zeități care mor și adesea se întorc la viață, mai ales în Orientul Apropiat. Mulți profesori accentuează similaritățile dintre miturile reînvierii și episodul biblic al învierii lui Iisus Hristos.

Structura narativă a poveștilor eroice[modificare | modificare sursă]

Vezi și Monomit

Axis mundi[modificare | modificare sursă]

Vezi și Yggdrasil, Muntele Meru

Deus otiosus[modificare | modificare sursă]

Deus otiosus (latină „zeul inactiv”) este o ființă supremă care nu are niciun rol în viața religioasă. Adesea se consideră că a creat lumea și omul și s-a retras permanent în cer, câteodată chiar înainte să-ți termine creația. Este un fenomen întâlnit în special la civilizațiile în stadiul culesului și al vânătorii; se știe de obicei destul de puțin despre această entitate, având mituri simple și puțin numeroase. Este un subiect dezbătut aprins în teologie și este adesea prezent în literatură și filozofie, mai ales în discuții privind creștinismul.[4]

Titanomahia[modificare | modificare sursă]

Termenul vine din greacă Τιτανομαχία și înseamnă „lupta cu titanii” sau „lupta titanilor”. Face referire la episodul din mitologia greacă al războiului dintre generația zeilor olimpieni și generația divină care le-a dat naștere, titanii.

În mitologia comparată, structura narativă a războiului dintre două categorii divine este un element comun:

  • Mitologia celtică: zeii se vieții și luminii se luptă cu zeii antici ai morții și întunericului, Fomorii
  • În mitologia greacă
  • Hinduism: zeii tineri Deva se luptă cu generația mai veche Asura („demoni”), deși sunt toți copiii aceluiași zeu.

Fie sub forma zeilor învingând demoni sau a ordinii învingând haosul, această structură narativă apare des, mai ales în mituri Indo-europeene. O teorie susține euhemerismul, și anume că aceste războaie mitice reprezintă invadarea de către un popor a unei alte culturi.

Referințe și note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Studii de magie si mitologie comparata în Revista 22
  2. ^ a b Edda Veche, „Vafþrúðnismál”
  3. ^ Eliade, M., p. 21-22
  4. ^ Eliade, M., p. 88-90

Bibliografie[modificare | modificare sursă]