De veghe în lanul de secară

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

De veghe în lanul de secară este un roman scris de autorul american J.D. Salinger.

Rezumat[modificare | modificare sursă]

Information icon.svg Atenție: urmează detalii despre narațiune și/sau deznodământ.

Prima apariție a lui J.D.Salinger în limba română a avut loc, în 1964, sub egida Editurii pentru Literatură Universală. „De veghe în lanul de secară” („The catcher în the Rye”),este tradusă de Regata Catrinca Ralea și de Lucian Bratu, cu o prefață de Silvian Iosifescu. Salinger a mai scris și alte cărți de succes cum ar fi: ,,Seymour”, ,,Fanny și Zooey”, ,,Nouă povestiri”, sau ,,Dulgheri, înălțați grindă acoperișului”.

Tema familiei este prezentă încă din primele pagini ale acestei operei literare, când autorul face o scurtă prezentare a personajului principal, un adolescent, pe nume Holden Caulfield, care provine dintr-o familie modestă, nu prea numeroasă, cu patru copii, unul mai mare pe nume D.B., scriitor la Hollywood, care acum se prostituează, Holden, unul mai mic, Allie, care a murit de leucemie cu ceva timp în urmă și o soră în clasa a 4-a pe nume Phoebe.

Acesta povestește ultimele lui zile petrecute la Pencey, unde, deoarece era corigent la trei materii din patru, urma să fie exmatriculat înainte de vacanța de Crăciun, însă nu pentru prima oară deoarece el a mai învățat și la alte școli precum Whooton și Elkton Hills.

Povestea începe într-o sâmbătă, cu patru zile înainte de plecarea la New York, pe când stătea pe vârful unui deal din apropierea stadionului, urmărind un meci de fotbal dintre Pencey și Saxon Hall.

Unul din motivele pentru care nu s-a dus este și faptul că el trebuia ca înainte de plecare să-și ia rămas bun de la Domnul Spencer, profesorul lui de istorie. După o discuție moralizatoare despre teza lui la această materie și despre motivul pentru care a fost lăsat corigent, Holden se întoarce la Pencey, în camera sa, unde îl găsește pe vecinul său de palier pe nume Ackley. Vorbește cu Stradlater, colegul său de cameră, despre fata cu care acesta se întâlnea, pe nume Jane Gallagher și pe care Holden o cunoștea, dar nu o mai văzuse de mult timp. El se hotărăște să plece la New York pentru a petrece câteva zile înainte de întoarcerea acasă, unde știa că o să fie certat de părinți. Aceștia ar fi aflat de isprava lui Holden abia miercuri când vor primi o scrisoare de la director.

După ce ajunge la New York se cazează la un hotel amărât unde cunoaște la bar trei fete pe seama cărora se distreza aproape toată noaptea deoarece erau „proaste și urâte” . Apoi pleacă pentru a-și petrece seara la un cabaret. Neavând nimic de făcut deorece era singur și deprimat, începe să bea și să fumeze până când se întâlnește cu o prietenă de-a lui D.B.. Voind să scape de ea se întoarce la hotel, însă cu o prostituată de pe urma căreia mănâncă din nou bătaie și rămâne fără o parte din bani (10 dolari).

A doua zi își dă întâlnire cu o veche prietenă pe nume Sally pe care o duce la o piesă de teatru în care jucau actorii ei preferați dar pe care Holden nu-i putea suferi. Apoi se duc la patinoar, unde, după ce obosesc intră într-un bar și încearcă să o convingă să meargă cu el într-o excursie că să scape pentru totdeauna de acea lume nenorocită, dar discuția celor doi se termină cu o ceartă .

Ieșind din patinoar, pleacă să mănânce și deoarece nu avea cu ce să-și umple timpul își sună un fost coleg de la Whooton pentru a se întâlni. După ce au purtat câteva discuții prietenul său pleacă, iar Holden rămâne singur și începe să bea până se îmbată. O sună iar pe Sally și după o scurtă convorbire se duce la baie unde se bagă cu capul în apă sperând să se mai trezească.

Când și-a revenit a plecat spre Cental Park sperând că va vedea rațele de pe lac și că va putea răspunde la întrebarea care îl frământă de ceva vreme („Oare unde se duc rațele când vine iarna ?„), dar nu a găsit nici o rață și, așezându-se pe o bancă, a început să se gândească la moartea sa, la înmormântare și la toată lumea care va veni să-l vadă.

Cum stătea și reflecta la toate aceste lucruri s-a hotărât să se ducă acasă ca să-o mai vadă pe Phoebe măcar o dată înainte să moară deoarece i se făcea milă amintindu-și cât de mult ținea la el. Când a ajuns acasă a avut noroc că liftierul de noapte era nou și nu-l cunoștea, așa că, ajuns în fața apartamentului, s-a strecurat în casă cu mare grijă. Intrat în camera în care dormea Phoebe nu o trezește imediat, ci stă un timp pentru a se uita la ea cum doarme.

După ce s-au îmbrățișat și după ce au vorbit puțin, sora lui și-a dat seama că a fost dat afară din nou și n-a mai vrut să vorbească cu Holden pentru că își făcea griji că iar o să-l certe părinții. Însă au reluat discuțiile puțin mai târziu după ce a reușit să o convingă pe Pheobe că nu o să pățească nimic. Discuțiile au fost întrerupte deoarece auzind ușa de la intrare și-au dat seama că s-au întors părinții de la petrecere. După trecerea pericolului Holden a împrumutat câțiva dolari de la Phoebe și a fugit la Domnul Antolini, fostul lui profesor de engleză, unde și-a petrecut o parte din noapte până când s-a trezit cu mâna profesorului pe fruntea sa și s-a speriat, gândindu-se la ce fel de om ar putea fi acesta și a plecat la gară unde își lăsase bagajele și unde și-a petrecut restul nopții dormind pe o bancă.

Dimineață, citind un articol dintr-o revistă uitată pe bancă, își imaginează că ar fi bolnav de cancer și gândindu-se din nou la moarte a început să se plimbe și să-și facă planuri pentru o posibilă plecare departe, la marginea unei păduri, unde să-și constuiască o cabană, să muncească la o benzinărie și să nu mai calce pe acasă. Cu acest gând a plecat spre școala unde învață Phoebe să-i lase un mesaj pentru a se întâlni să-și ia rămas bun. În timp ce o aștepta în fața muzeului i-a venit rău și a leșinat, o altă dovadă că starea lui de sănătate nu era tocmai bună. În cele din urmă apăru Phoebe care căra după ea un geamantan sperând că fratele sau va fi de acord să o ia și pe ea. Holden s-a hotărât în cele din urmă că ar fi mai bine să nu mai plece,așa că au mers împreună la bâlci, după care s-au îndreptat spre casă.

Întors printre ai săi, Holden se îmbolnăvește, iar părinții îl conving să se ducă din nou la școală în anul următor. În acest timp a venit fratele său, D.B., de la Hollywood să-l viziteze, iar familia a fost reîntregită pentru sărbătoarea de Crăciun.

Scris la persoana întâi, romanul scriitorului american contemporan J.D. Salinger reproduce confesiunea unui adolescent inadaptat. Experiențele pe care le parcurge Holden în aceste zile sunt privite de personaj cu un amestec de decepție și detașare.

Această operă literară poate fi încadrată în două teme literare diferite: tema familiei în care ne sunt detaliate relațiile dintre personajul principal, Holden Caulfield familia și prietenii săi și tema călătoriei în care, sunt prezentate drumul și peripețiile prin care va trece Holden când se întoarce la New York, unde petrece câteva zile pe care le are la dispoziție până la momentul în care va ajunge acasă și le va spune părinților vestea cea rea.

În cultura de masă[modificare | modificare sursă]

Fotografie[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]