Muntele Tâmpa
| Muntele Tâmpa | |
 | |
  | |
| Poziția |  Brașov România |
|---|---|
| Coordonate | 45°38′03″N 25°35′34″E / 45.63416869°N 25.59291°E |
| Suprafață | 206,5 ha[1]  |
| Înființare | [2] |
| Cod Natura 2000 | ROSAC0120[3] |
Modifică date / text  | |
Muntele Tâmpa este o arie protejată (arie specială de conservare — SAC[4], sit de importanță comunitară — SCI) din România, desemnată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei de protecție. Aceasta se întinde pe o suprafață de 206,5 ha, integral pe uscat.
Localizare
[modificare | modificare sursă]Situl se întinde pe teritoriul administrativ al municipiului Brașov din județul Brașov.[5] Centrul sitului Muntele Tâmpa este situat la coordonatele 45°38′04″N 25°35′46″E / 45.634494°N 25.596028°E.
Înființare
[modificare | modificare sursă]Situl Muntele Tâmpa (ROSCI0120) a fost declarat sit de importanță comunitară în decembrie 2007 pentru a proteja o specie faunistică și două de plante. Acesta a fost protejat și ca arie specială de conservare în mai 2022[4][6][7] Arealul include rezervația naturală Tâmpa.
Biodiversitate
[modificare | modificare sursă]Situată în ecoregiunea continentală a depresiunii Brașovului si cea alpină a masivului Postăvarul, aria protejată conține 6 habitate naturale: Tufișuri subcontinentale peri-panonice, Păduri tip Luzulo-Fagetum, Păduri medioeuropene tip Cephalanthero-Fagion, Păduri de pantă, grohotiș sau ravene cu Tilio-Acerion, Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion), Păduri dacice de stejar și carpen.[7]
La baza desemnării sitului se află 4 specii faunistică aflată pe lista roșie a IUCN și 4 plante protejate la nivel european prin Directiva CE 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[8]; astfel: ursul brun (Ursus arctos)[9], ivorașul-cu-burta-galbenă (Bombina variegata)[10], croitorul alpin (Rosalia alpina)[11], (Euplagia quadripunctaria); papucul doamnei (Cypripedium calceolus), mătăciune (Dracocephalum austriacum), capul șarpelui (Pontechium maculatum subsp. maculatum) și stânjenelul sălbatic (Iris aphylla ssp. hungarica)[12].[6]
Pe lângă speciile protejate aflate la baza desemnării sitului, pe teritoriul acestuia au mai fost identificate 38 specii din flora spontană și fauna sălbatică a României.[6]
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ „Natura 2000 SDF”. Accesat în .
- ↑ „Muntele Tâmpa” (în engleză). Nationally designated areas inventory[*]. Wikidata Q1116062. Accesat în .
- ↑ Citare goală (ajutor)
- 1 2 Hotarare de Guvern, 685/27.05.2022, Hotărârea Guvernului nr. 685/2022 privind instituirea regimului de arie naturală protejată și declararea ariilor speciale de conservare ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România
- ↑ e-consultare.gov.ro Lista consolidată a ariilor naturale protejate din România - Localizarea sitului Natura 2000 - Muntele Tâmpa Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 24 mai 2025
- 1 2 3 „Natura 2000 Standard Data Form for Muntele Tâmpa”. Accesat în .
- 1 2 „Muntele Tâmpa”. biodiversity.europa.eu. Accesat în .
- ↑ Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică; accesat la 24 mai 2025
- ↑ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Ursus arctos; accesat la 25 mai 2025
- ↑ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Bombina variegata; accesat la 25 mai 2025
- ↑ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Rosalia alpina; accesat la 25 mai 2025
- ↑ Natura2000.eea.europa.eu - Muntele Tâmpa; accesat la 25 mai 2025
.jpg)
