Cetățuia de pe Strajă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Cetățuia de pe Strajă
în secolul XIX

Cetățuia de pe Strajă, sau Dealul Cetății cum e numit astăzi, a fost un punct important de apărare, situat însă în afara cetății Brașovului. La începutul secolului al XV-lea, exista aici doar un turn de veghe, care a fost completat în 1524 cu un bastion de lemn cu patru turnuri. Distrus în 1529 de armata lui Petru Rareș, în locul lui au fost înălțate, un sfert de veac mai târziu, ziduri de piatră și au fost săpate șanturi. Un incendiu din 1618 i-a adus stricăciuni grave, astfel că, în 1625, cetatea a fost refăcută aproape în întregime. În 1627 a fost săpată în interior o fântână de 81 m. La 1630, cetățuia capătă cele patru bastioane de la colțuri. Pierzându-și importanța în secolul XVII, a slujit drept depozit și mai apoi de cazarmă plăieșilor. De aceea, într-o vreme, dealul s-a numit Dealul Plăieșilor. Din secolul XVIII și până în 1954 a servit și drept închisoare, apoi depozit pentru Arhivele Statului Brașov până în 1975, pentru ca din 1981, după o amplă restaurare să devină un complex turistic cu specific medieval.

In iunie 1849, in cadrul razboilui condus de catre generalul Bem, ungurii tinura la Brasov numai mica fortareata, care nu vazuse dusmani din zilele generalului Veterani, cand cetatenilor le casunase ca sa o apere contra unui corp austriac. In aceasta fortareata se inchisera cateva sute de insurgenti, comandati de maiorul polon Sidlowszki. Provocati ca sa predea fortareata, ei raspunsera negativ. Atunci o baterie fu asezata pe un deal, de catre apus, intr-o gradina, de unde a doua zi se incepu bombardarea, care isi avea si partea sa umoristica, pentru ca multime de cetateni iesisera pe promenada din fata ca la un spectacol, pana cand o bomba venita din fortareata ii alunga de acolo, ca sa nu mai faca glume asupra insurgentilor. Dupa trei ore de lupta din tunuri garnizoana deschise poarta fortaretei, iar intr-aceea Sidlowszki se impusca, pentru ca sa nu cada in captivitate la Rusia, unde stia el bine ce are sa pateasca. Garnizoana intreaga cazu in captivitate[1].

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Liviu Stoica, Gheorghe Stoica, Gabriela Popa (). Castele și cetăți din Transilvania: județul Brașov. Bucuresti. ISBN 978-973-0-11186-6. 
  • George Barit (1994). Parti alese din Istoria Transilvaniei pe doua sute de ani in urma, vol. II, Inspectoratul pentru cultura al judetului Brasov, Tipocart Brasovia S.A.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]


  1. ^ Baritiu, George (). Parti alese din Istoria Transilvaniei pe doua sute de ani din urma. p. 558.