Cetățuia de pe Strajă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Cetățuia
Cetățuia Brasov, vazuta de pe DEalul Melcilor.jpg
Poziționare
Coordonate45°38′57″N 25°35′30″E / 45.649282°N 25.591727°E
Localitatemunicipiul Brașov
JudețBrașov
Țara România
AdresaStr. Dealul Cetății
Edificare
Data finalizăriisec. XVI - XVII
Clasificare
Cod LMIBV-II-a-A-11393
Cod RAN40205.115
Cetățuia de pe Strajă
în secolul XIX

Cetățuia de pe Strajă, sau Dealul Cetății cum e numit astăzi, a fost un punct important de apărare, situat însă în afara cetății Brașovului. La începutul secolului al XV-lea, exista aici doar un turn de veghe, care a fost completat în 1524 cu un bastion de lemn cu patru turnuri. Distrus în 1529 de armata lui Petru Rareș, în locul lui au fost înălțate, un sfert de veac mai târziu, ziduri de piatră și au fost săpate șanțuri. Un incendiu din 1618 i-a adus stricăciuni grave, astfel că, în 1625, cetatea a fost refăcută aproape în întregime. În 1627 a fost săpată în interior o fântână de 81 m. La 1630, cetățuia capătă cele patru bastioane de la colțuri. Pierzându-și importanța în secolul XVII, a slujit drept depozit și mai apoi de cazarmă plăieșilor. De aceea, într-o vreme, dealul s-a numit Dealul Plăieșilor. Din secolul XVIII și până în 1954 a servit și drept închisoare, apoi depozit pentru Arhivele Statului Brașov până în 1975, pentru ca din 1981, după o amplă restaurare să devină un complex turistic cu specific medieval.

În iunie 1849, în cadrul războiului condus de către generalul Bem, ungurii ținură la Brașov numai mica fortăreață, care nu văzuse dușmani din zilele generalului Veterani, când cetățenilor le cășunase ca sa o apere contra unui corp austriac. În aceasta fortăreață se închiseră câteva sute de insurgenți, comandați de maiorul polon Sidlowszki. Provocați ca să predea fortăreața, ei răspunseră negativ. Atunci o baterie fu așezată pe un deal, de către apus, într-o gradină, de unde a doua zi se începu bombardarea, care își avea și partea sa umoristică, pentru că mulțime de cetățeni ieșiseră pe promenada din față ca la un spectacol, pana când o bomba venită din fortăreață îi alungă de acolo, ca să nu mai facă glume asupra insurgenților. După trei ore de luptă din tunuri garnizoana deschise poarta fortăreței, iar într-aceea Sidlowszki se împușcă, pentru ca să nu cadă în captivitate la Rusia, unde știa el bine ce are să pățească. Garnizoana întreagă căzu în captivitate[1].

Cetățuia este clasată ca monument istoric, format din Incinta bastionară (cod LMI BV-II-m-A-11393.01) și Castel (cod LMI BV-II-m-A-11393.02).[2] În Repertoriul Arheologic Național, monumentul apare cu codul 40205.115.[3]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Baritiu, George (). Parti alese din Istoria Transilvaniei pe doua sute de ani din urma. Tipocart Brasovia SA. p. 558. 
  2. ^ Ministerul Culturii - Lista Monumentelor Istorice
  3. ^ Repertoriul Arheologic Național, CIMEC

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Liviu Stoica, Gheorghe Stoica, Gabriela Popa (). Castele și cetăți din Transilvania: județul Brașov. Bucuresti. ISBN 978-973-0-11186-6. 
  • George Barit (1994). Parti alese din Istoria Transilvaniei pe doua sute de ani in urma, vol. II, Inspectoratul pentru cultura al judetului Brasov, Tipocart Brasovia S.A.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]