Arhitectura Brașovului

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Casa Sfatului
Vila Schuller
Biserica Neagră
Strada Republicii
Biblioteca „G. Bariţ”
Poarta Ecaterinei
Complexul Olimpia

Arhitectura brașoveană, este specifică, fiecare casă avându-și pitorescul ei. Ridicarea construcțiilor s-a făcut, de-a lungul timpului, conform unor principii urbanistice bine stabilite, impuse de condițiile geografice ale Brașovului. Astfel, casele din Cetate se sprijină una pe alta, pe când cele din cartierele exterioare sunt mai răsfirate.

Cu greu se mai pot întâlni astăzi clădiri vechi, datând de secole. Acestea au de regulă un singur etaj, pereții exteriori sunt lipsiți de ornamente, iar ferestrele sunt mici, comparativ cu standardele actuale. Exceptând Biserica Sf. Bartolomeu (secolul XIII), Biserica Neagră (secolul XIV cu excepția boltei și a acoperișului) și fortificațiile (secolul XV), se pot aminti Casa Jekelius (str. Republicii nr. 17), Grânarul orașului (Piața Enescu 11bis), și casa de pe Str. Castelului nr. 42, toate datând din secolul XVI.

În Cetate, construcțiile au fost ridicate conform unui plan urbanistic bine stabilit, impus de condițiile geografice în care se afla orașul. Aici, ca și în celelalte cartiere săsești, casele „se sprijină una pe alta”, fiind lipite între ele. Cele mai vechi case păstrate până astăzi prezintă bolte cu arcuri frânte, specifice stilului gotic, ori curbate, caracteristice perioadei de trecere către Renaștere. Cea mai mare parte a construcțiilor din Cetate au fost afectate de marele incendiu din 21 aprilie 1689, provocat de către armatele austriece aflate în retragere. După incendiu, ornamentele fațadelor sunt realizate potrivit barocului târziu, rococoului vienez și clasicismului. Cu toate acestea, multe dintre vechile elemente renascentiste au fost scoase din locurile lor inițiale și mutate, ori depozitate, în interiorul clădirii. Multe astfel de ornamente, cu inscripții, pot fi întâlnite la Muzeul Țării Bârsei, aflat în Bastionul Țesătorilor, sau în lapidariul din Biserica Neagră. De asemenea, secolul XIX a adus o serie de prefaceri ale fațadelor, precum și apariția a noi clădiri în locul celor vechi, care erau dărâmate. Predomină acum Art Nouveau-ul, neorenașterea, neobarocul și plastica eclectică. Iată câteva monumente reprezentative:

În Șchei, casele păstrează, pe lângă plastica în stucatură, de factură barocă, porțile tradiționale din lemn, cu elemente de feronerie specifică, produsă de lăcătușii brașoveni (de remarcat ciocanele de bătut în poartă, în formă de șarpe). Unele dintre ele, o dată cu achiziționarea de către domnii din Țara Românească suferă o serie de transformări, căpătând stilul brâncovenesc sau baroc românesc. Monumente reprezentative ar fi:

În Brașovechi, casele sunt construite în același spirit de economie teritorială ca și cel din Cetate. Se remarcă porțile arcuite și casele tradiționale din secolul XIX. Doar câteva case au rezistat mai mult timpului, datând din secolele trecute. Predomină barocul, în stucatura celor din secolul XVIII, și Art Nouveaul, la cele din secolul următor. Se remarcă, de asemenea, monumentele:

În Blumăna, clădirile vechi sunt puține. Majoritatea datează de la sfârșitul secolului XIX, începutul secolului XX. Predomină, cum era de așteptat, Art Nouveaul. Se remarcă:

  • Bisericile evanghelice de pe strada Iuliu Maniu, numerele 2 și 20 (1777, respectiv 1783), care seamănă foarte mult între ele: baroc

În zona centrală, a instituțiilor, clădirile au fost construite la începutul secolului XX, în stilul Art Nouveau și neobaroc, specific monumentelor budapestane din aceeași perioadă. Menționăm aici Palatul de Justiție (Prefectura), Palatul Poștei, Palatul Finanțelor (Primăria), Palatul Soarelui, Vila Czell, Rectoratul.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Brașovul - Oraș cetate - Dorina Negulici, Brașov, 2000.