Strada Mureșenilor din Brașov

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Strada Mureșenilor din Brașov
Brasov Centrul istoric (5).jpg
Caracteristici
LocalitateBrașov  Modificați la Wikidata
Coordonate45°38′38″N 25°35′21″E ({{PAGENAME}}) / 45.644°N 25.5893°E
ÎnceputPiața Sfatului
SfârșitBulevardul Eroilor
Lungime0,6 km  Modificați la Wikidata
Importanță socială
Note

Strada Mureșenilor este o stradă principală din zona comercială a centrului istoric al Brașovului.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Strada Mureșenilor, care se numea inițial strada Vămii (în germană Zollstrasse, în maghiară Vám utca), este strâns legată de istoria Brașovului.

La capătul străzii a fost construită la sfârșitul secolului al XIV-lea o poartă de acces dinspre Brașovechi în Cetatea Brașovului numită Poarta Vămii, una dintre cele mai vechi porți ale fortificațiilor cetății.[1]

Strada Vămii (cca 1910)
Strada Vămii (cca 1910)

Prin Poarta Vămii intrau carele cu mărfurile negustorilor, iar pe strada Vămii la nr. 12 funcționa vama unde se plăteau taxele pentru produsele introduse în cetate. În secolul al XVIII-lea aici a funcționat Poșta, iar în secolul al XIX-lea s-a transformat în restaurantul „Zur Goldenen Krone”. În anul 1912 clădirea a fost restaurată de arhitectul Albert Schuller.[2]

Tot pe strada Vămii, în casa de la numărul 11, Honterus a înființat prima tipografie în anul 1539, care a funcționat până la începutul secolului al XX-lea. În anul 1833 tipografia a fost cumpărată de Johan Gott care a tipărit aici primele ziare.[2]

Poarta Vămii se mai numea și Poarta Mănăstirii, așa cum strada Vămii mai era numită și strada Mănăstirii (în germană Klostergasse, în maghiară Kolostor-utca), după așezământul dominican din apropiere, menționat documentar pentru prima dată în anul 1342. Pe locul mănăstirii a fost ridicată ulterior biserica romano-catolică Sfinții Petru și Pavel, între anii 1776-1782.[3]

Strada Mureșenilor din Brașov
Strada Mureşenilor

Pe strada Mureșenilor a circulat și primul tramvai mecanizat de pe teritoriul actual al României, între anii 1892-1922. În anul 1891, când au fost puse șinele pentru tramvai, poarta Vămii a fost dărâmată pentru că locomotiva cu aburi nu putea trece pe sub ea.[4]

Strada Mureșenilor era una dintre cel mai importante artere ale orașului din perioada medievală, unde încă se mai găseau clădiri din epoca Renașterii, cum ar fi Casa Schobeln de la numărul 9, aceste clădiri ilustrând diversitatea stilurilor caselor construite în ultima parte a secolului al XIX-lea la Brașov. În perioada respectivă au fost construite numeroase reședințe, cum ar fi casa de la nr. 17 în stil neo-baroc, sau casele proiectate de Christian Kertsch,[nota 1] care îi succede lui Peter Bartesch în postul de „inginer al orașului”: casa de la nr. 10, în stil eclectic cu o fațadă excesiv ornamentată, sau cea de la nr. 3, de factură neorenascentistă, cu picturi care decorează plafoanele gangului, la parter și salonului, la etaj.[3]

În anul 1925, pe strada Vămii la numărul 7, fost inaugurat cinematograful „Capitolˮ, numit ulterior „Corsoˮ, apoi „Popularˮ. Clădirea în care a funcționat cinematograful era situată într-un fost „Zwingerˮ (spațiu liber între incintele de ziduri, necesar mișcării libere a oamenilor aflați în apărare în cazul unui atac, în acest scop existând o legislație care interzicea construirea pe această suprafață) de pe latura nord-vestică a fortificațiilor orașului, construite din secolul al XIV-lea până în prima jumătate a secolului al XVII-lea. Din secolul al XVIII-lea, odată cu apariția tunurilor, zidurile nu au mai avut rost, astfel că țarcurile (Zwinger) au fost ocupate de grădini, interdicția construirii rămânând însă valabilă. Cu timpul, unele au devenit locuri de recreere în rândul breslelor, iar grădina de vară din spatele Hotelului Europa de pe strada Vămii a necesitat în 1888 un nou acces, respectiv evacuare după ziduri. Astfel s-a creat o breșă în zidul de fortificație, unde a fost construită sala de spectacole, devenită ulterior cinematograf.[5]

La fel ca și strada Republicii, strada Mureșenilor era mărginită de vitrinele prăvăliilor care se țineau lanț pe toată lungimea ei, aceste două străzi împreună cu Piața Sfatului constituind zona comercială a orașului.[6]

Ulterior, strada s-a numit Regele Mihai, pentru ca mai apoi, în perioada comunistă, să se numească strada 7 Noiembrie, luând denumirea de Strada Mureșenilor abia după 1990.

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Christian Kertsch (1839-1909) a fost inginer șef al orașelor Ploiești (1873-1877) și Brașov (1884-1903), post ocupat prin concurs, din care s-a și pensionat. El a studiat la Viena și München, specializându-se în hidrotehnică, construcții de poduri, drumuri și căi ferate, precum și în proiectarea decorațiunilor pentru clădiri, profesia de arhitect neexistând la cea vreme. Christian Kertsch a rămas în istoria Brașovului prin proiectarea (și execuția) noii aducțiuni de apă a orașului (1891-1892). Tot el a fost unul din promotorii tramvaiului cu abur în Brașov și a construit vila Kertsch devenită ulterior hotel precum și Reduta nouă. („Ce s-a întâmplat la Brașov acum 126 de ani”. Bună ziua Brașov. Accesat în . )

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Pușcariu, Sextil; Brașovul de altădată, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1977, p.121
  2. ^ a b „Strada Muresenilor – un petec de istorie vie din Brasov”. Accesat în . 
  3. ^ a b „Strada Mureșenilor”. Accesat în . 
  4. ^ „Cărăbuș, primul tramvai mecanizat din România (Daniel Ionașcu), 10 iulie 2019”. Libertatea. Accesat în . 
  5. ^ Revista Arhitectura nr. 6, 2015
  6. ^ Șuluțiu, Octav; Brașov; Fundația pentru Literatură și Artă „Regele Carol II”; București; 1937, p. 36

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons-logo.svg Materiale media legate de Strada Mureșenilor din Brașov la Wikimedia Commons