Poarta Vămii din Brașov

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Poarta Vămii (1689, înainte de incendiu)

Poarta Vămii sau a Mănăstirii, prima poarta de acces din cele trei porti ale cetatii, din Brașov, situată la capătul străzii Mureșenilor de astăzi (pe atunci strada Vămii), era compusă dintr-un un veritabil bastion de formă circulară și un turn, fiind realizat un complex lung de aproape 100 m. Apărută în secolul XVI, poarta era întărită cu stâlpi grei de stejar, ce se băgau cu capetele lor în două găuri făcute în zid. Turnul porții - cea mai veche parte a fortificației, datând din secolul XIV - era crenelat, pe partea dinspre oraș având un cadran solar. Pe frontispiciu, Poarta Vămii prezenta un tablou mare în culori - imaginea împăratului Sigismund, cel care la 10 martie 1395 a dat poruncă pentru fortificarea orașului.

Sistemul defensiv era reprezentat de ciocuri și guri pentru păcură și de un pod mobil cu lanțuri, care se trăgea noaptea. Bastionul porții, în formă de potcoavă, se întindea până la Cercul Militar de astăzi, dar zidurile cetății și turnul fortificației se aflau pe locul bulevardului Eroilor. În zidul bastionului, lângă turn, se afla o portiță pentru pietoni. Spre interiorul orașului se întindea un coridor boltit, lung de 30 de m. Șanțul cu apă din fața bastionului era trecut pe un pod mobil de lemn. Pe parcursul coridorului interior, drumul putea fi blocat prin mai multe porți și gratii, ceea ce facea ca bastionul sa fie inexpugnabil. Pe parcursul de la poarta exterioară până în oraș, drumul putea fi blocat prin mai multe porți și gratii, complexul fiind practic de necucerit.

În 1562 detinea 33 de puști, 10 puști pragheze și 7 tunuri mici. În timp de pace, paza era asigurată de un „căpitan de poartă”, cu opt slujitori înarmați.

Pe aceasta poartă a intrat în oraș, la 1 martie 1600, Mihai Viteazul. Tot pe aceasta poartă domnitorul a părăsit orașul la 1 iulie 1600, dupa încheierea victorioasă a campaniei din Moldova.

Frumusețea porții a fost puternic afectată de cutremurul din 1738, ea practic prăbușindu-se. A fost dărâmată definitiv abia în 1836.

Poarta nouă[modificare | modificare sursă]

Poarta nouă a Vămii

În locul vechii căi de acces în cetate a fost construită, în 1838, o poartă asemănătoare celei din Șchei, în stil brandemburghez (meșter constructor: Andreas Dieners) având câte două treceri pentru vehicule și pietoni. Aceasta a durat doar jumătate de veac. În 1891, când au fost puse șinele pentru tramvai, locomotiva cu aburi nu a încăput pe sub poartă, așa că a avut aceeași soartă ca și predecesoarea ei.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]