Fortificațiile Brașovului

Fortificațiile Brașovului sunt construcții cu caracter militar cu caracter defensiv, destinate protejării locuitorii Brașovului contra invadatorilor. Termenul se referă în principal la fortificațiile construite între Secolul al XIII-lea și Secolul al XIX-lea. Invaziile turco-tătare tot mai dese în Brașovul secolelor XIII - XV au făcut ca majoritatea populației care nu era legată de pământul fertil din Bartolomeu să se strămute pe locul dintre Tâmpa, Șchei și dealul Warthe. Înainte aici exista o pădure deasă, prin mijlocul căreia trecea pârâiașul dinspre Pietrele lui Solomon, numit mai târziu Graft (canal în germana vremii). Acolo unde acesta se despărțea în două, un braț luând-o spre Blumăna iar celălalt spre Brașovechi, exista un turn de observație în jurul căruia, începând cu 1420, s-a construit clădirea Casei Sfatului. Locul nu era chiar pustiu; călugării și călugărițele venite o dată cu cavalerii teutoni își construiseră aici două mănăstiri: cea a Sfântului Laurențiu și cea a Sfintei Caterina. Din păcate, amândouă aceste mănăstiri au fost distruse de tătari în anul 1241.

După 1383, locul noii așezări a fost fortificat inițial doar cu șanțuri, valuri de pământ și palisade. La sfârșitul secolului al XIV-lea aceste structuri de apărare au fost refăcute în piatră. Treptat însă, a început construcția zidurilor și bastioanelor, care au dus faima Brașovului până departe ca fiind „cetatea celor șapte bastioane”. În total, zidurile aveau 3000 m lungime, fiind de 12 m înălțime și groase de 1,70 până la 2,20 m. Pe lângă bastioanele dispuse la fiecare 110 m, acestea mai erau apărate și de 28 de turnuri de pulbere, de formă pătrată. Astăzi se mai păstrează doar 6, 2 pe latura nord-vestică și 4 pe latura de sud a cetății, printre care Turnul Vânătorilor și Turnul Lemnarului. Zidurile erau duble și, uneori, - pe latura nord-estică mai ales - triple, între ele existând șanțuri și valuri de pământ. Între ziduri se aflau așa numitele „țarcuri” (zwinger), stăpânite fiecare de câte o breaslă. Începând din secolul XV, sub supravegherea regelui Sigismund de Luxemburg, s-au construit astfel primele fortificații ale cetății Brașov.

Hartă interactivă

Mai jos aveți o hartă interactivă cu fortificațiile Brașovului. Faceți clic pe orice element pentru a accesa direct articolul respectiv.

Descriere

Ansamblul fortificațiilor orașului Brașov a fost declarat monumente istoric de interes național cu cod LMI BV-II-a-A-11294.^[1] În Repertoriul Arheologic Național, monumentul apare cu codul 40205.68.^[2]

1. Latura sud-vestică a fortificațiilor

Latura sud-vestică a fortificațiilor, protejată ca monument istoric (cod LMI BV-II-m-A-11294.01) include Bastionul Țesătorilor, Poarta Șchei, Poarta Ecaterinei, Bastionul Fierarilor, curtine^{[nota 1]}, Zwingerul Croitorilor.^{[nota 2]}^[1]

2. Latura nord-vestică a fortificațiilor

Latura nord-vestică a fortificațiilor, protejată ca monument istoric (cod LMI BV-II-m-A-11294.02) include Bastionul Măcelarilor, Turnul Studenților, Turnul Mănușarilor (azi turn clopotniță al Bisericii Sf. Treime-Grecească), Bastionul Graft, Turnul Procuratorilor, Turnul Tipografilor precum și curtine (cele interioare parțial înglobate în construcții) și zwingere.^[1]

3. Latura nord-estică a fortificațiilor

Latura nord-estică a fortificațiilor, protejată ca monument istoric (cod LMI BV-II-m-A-11294.03) include Bastionul Tăbăcarilor Roșii, fragmente supraterane și subterane de fortificații.^[1]

4. Latura sud-estică a fortificațiilor

Latura sud-estică a fortificațiilor, protejată ca monument istoric (cod LMI BV-II-m-A-11294.04) include Bastionul Postăvarilor, Bastionul Funarilor, Turnul de apărare SE 1 (Turnul Lemnarului), Turnul Pulberăriei, Turnul de apărare SE 2 (reconstruit pe fundații originare), Turnul de apărare SE 3, Turnul de apărare SE 4 (reconstruit pe fundații originare), zidul de sud-est al Curții Vitelor, curtine.^[1]

5. Elemente de fortificare exterioară

Elemente de fortificare exterioară, protejate ca monumente istorice (cod LMI BV-II-m-A-11294.05) includ Turnul Negru și Turnul Alb de pe Dealul Romurilor.^[1]

Bastioanele brașovene

Au fost ridicate începând cu secolul XV de către diferite bresle, care le foloseau pe timp de pace pentru depozitarea mărfurilor, iar la vreme de asediu sau atac deveneau fortărețe. Din cele 8 bastioane inițiale, se mai păstrează integral doar trei:

celelalte fiind recent renovate:

sau desființate total:

Bastionul Aurarilor (în 1886)
Bastionul Curelarilor (în 1887)

Porțile brașovene

În mod clasic, cetatea Brașov a avut patru porți:

Poarta Ecaterinei înspre Șchei
Poarta Vămii (a Mănăstirii)
Poarta Principală (a Căldărarilor)
Poarta Străzii Negre

În secolul XIX, trei noi porți au fost construite:

Poarta Șchei, între Poarta Ecaterinei și Bastionul Țesătorilor
Poarta Târgul Cailor, între Poarta Ecaterinei și Bastionul Fierarilor
Poarta Vămii cea nouă, pe același amplasament al Porții Mănăstirii.

Ultimele două au fost demolate la sfârșitul aceluiași secol, datorită dezvoltării orașului.

Deși se știa de existența unei ieșiri înspre Tâmpa, pentru vitele care mergeau la păscut la poalele muntelui în vreme de asediu, se presupunea că aceasta se afla la Bastionul Funarilor. Totuși, în urma săpăturilor pricinuite de renovarea zidului de sud, poarta a fost găsită sub unul dintre turnurile de pulbere aflat între Bastionul Funarilor și Bastionul Țesătorilor:

Turnurile, bastioanele și zidurile fortificate ale Brașovului
(în germană *Kronstadt*)

Poarta dinspre Tâmpa

Turnuri externe

Cetatea Brașovului a avut patru turnuri exterioare:

Turnul Negru
Turnul Alb
Turnul Cizmarilor
Turnul Cuțitarilor
și, în primă fază, și pe al cincilea, anume Turnul aflat pe locul Cetățuii de astăzi. Mai înainte, în actuala Piață a Sfatului, se afla doar mănăstirea de surori ale ordinului premonstratense și turnul de observație care se află și azi la baza turnului Casei Sfatului. Nu trebuie uitate cele 28 de turnuri de pulbere, fiecare apărate de câte o breaslă, aflate pe zidurile cetății.

Alte fortificații de pe teritoriul Brașovului

Note

^ „Curtinaˮ constituie un zid de apărare al castelelor, cetăților sau orașelor, având de obicei turnuri sau bastioane la anumite intervale.
^ „Zwingerˮ era un spațiu liber între incintele de ziduri ale cetății, necesar mișcării libere a oamenilor aflați în apărare în cazul unui atac, în acest scop existând o legislație care interzicea construirea pe această suprafață

Referințe

^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f „Institutul Național al Patrimoniului - Lista Monumentelor Istorice”. Arhivat din original la 31 mai 2019. Accesat în 15 octombrie 2022.
^ Repertoriul Arheologic Național, CIMEC

Bibliografie

Liviu Stoica, Gheorghe Stoica, Gabriela Popa (2011). Castele și cetăți din Transilvania: județul Brașov. București. ISBN 978-973-0-11186-6.

Vezi și

Legături externe

Materiale media legate de Fortificațiile Brașovului la Wikimedia Commons
Materiale media legate de Latura sud-vestică a fortificațiilor la Wikimedia Commons
Materiale media legate de Latura nord-vestică a fortificațiilor la Wikimedia Commons
Materiale media legate de Latura sud-estică a fortificațiilor la Wikimedia Commons
Materiale media legate de Elemente de fortificare exterioară la Wikimedia Commons
Când își va recăpăta Cetatea Brașovului gloria de odinioară?, 21 august 2012, Ciprian Plăiașu, Irina Manea, Adevărul
Fotografii cu Fortificațiile Brașovene Arhivat în 2 mai 2009, la Wayback Machine.
Vezi pe harta Brașovului Poarta Ecaterinei Arhivat în 28 septembrie 2007, la Wayback Machine.
Videoclip cu zidurile cetății medievale a Brașovului

[3] „Curtinaˮ constituie un zid de apărare al castelelor, cetăților sau orașelor, având de obicei turnuri sau bastioane la anumite intervale.

[4] „Zwingerˮ era un spațiu liber între incintele de ziduri ale cetății, necesar mișcării libere a oamenilor aflați în apărare în cazul unui atac, în acest scop existând o legislație care interzicea construirea pe această suprafață

[LMI-1] ^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f „Institutul Național al Patrimoniului - Lista Monumentelor Istorice”. Arhivat din original la 31 mai 2019. Accesat în 15 octombrie 2022.

[ranBV-II-a-A-11589-2] Repertoriul Arheologic Național, CIMEC

[1]

[2]

[nota 1]

[nota 2]

v d m Obiective turistice în Municipiul Brașov
Stațiuni	Poiana Brașov
Fortificații și vestigii istorice	Bastionul Aurarilor • Bastionul Cojocarilor • Bastionul Curelarilor • Bastionul Fierarilor • Bastionul Funarilor • Bastionul Graft • Bastionul Postăvarilor • Bastionul Țesătorilor • Poarta Ecaterinei • Poarta Principală • Poarta Străzii Negre • Poarta Vămii • Poarta dinspre Tâmpa • Poarta Șchei • Poarta Târgul Cailor • Turnul Alb • Turnul Negru • Turnul Lemnarului • Turnul Cuțitarilor și Turnul Cizmarilor • Cetatea Brassovia • Cetățuia de pe Strajă • Cetatea de pe dealul Șprenghi • Cetatea de la Pietrele lui Solomon
Alte locuri de vizitat	Casa Sfatului • Casa Mureșenilor • Casa Negustorilor • Muzeul Județean de Istorie • Muzeul de Artă • Muzeul de Etnografie • Muzeul Civilizației Urbane • Muzeul „Prima școală românească” • Biserica Neagră • Biserica Sf. Nicolae • Biserica Sf. Bartolomeu • Biserica Sf. Martin • Biserica „Adormirea Maicii Domnului” (Brașovul Vechi) • Biserica „Sfânta Treime - Grecească” • Biserica Romano-Catolică Sf. Petru și Pavel • Biserica „Adormirea Maicii Domnului (Cetate)” • Biserica Evanghelică din Șchei • Biserica Evanghelică din Blumăna • Biserica Evanghelică Maghiară din Brașov • Biserica „Sfânta Treime” - Dârste • Biserica Franciscană • Biserica Cuvioasa Parascheva • Troițele din Șchei • Sinagoga Neologă • Sinagoga Ortodoxă • Palatul Justiției • Palatul Poștelor • Palatul Finanțelor (Primăria) • Palatul Soarelui • Palatul Telefoanelor • Casa Baiulescu • Casina română • Centrul Cultural „Reduta” • Rectoratul • Biblioteca Județeană „George Barițiu” • Banca Națională Săsească • Cercul Militar • Hotelul „Aro Palace” • Hotelurile „Coroana” și „Postăvarul” • Piața Sfatului • Strada Republicii • Strada Mureșenilor • Strada Sforii • Aleea „După ziduri” • Pietrele lui Solomon • Tâmpa • Monumente •
Cartiere istorice	Centrul istoric al Brașovului (Cetatea) · Brașovechi · Blumăna · Șchei
Lucruri de larg interes	Administrație · Arhitectură · Fortificații · Istorie · Junii Brașovului · Sport · Transporturi