Sari la conținut

Turnul Alb din Brașov

45°38′34″N 25°35′12″E (Turnul Alb din Brașov) / 45.6429°N 25.5866°E45.6429; 25.5866
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Turnul Alb din Brașov
Poziționare
Coordonate45°38′34″N 25°35′12″E ({{PAGENAME}}) / 45.6429°N 25.5866°E45.6429; 25.5866
LocalitateBrașov, Brașov Modificați la Wikidata
JudețBrașov
Țara România[1]  Modificați la Wikidata
AdresaDealul Romurilor (Turnul Negru - în fața Bastionului Fierarilor, Turnul Alb - în fața Bastionului Graft)
Edificare
Data începerii construcției  Modificați la Wikidata
Clasificare
Cod LMIBV-II-m-A-11294.05
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Turnul Alb din Brașov este o fortificație construită în a doua jumătate a secolului al XV-lea, parte a Fortificațiilor Brașovului, având dubla funcție de observare și de apărare. Este unul din cele patru turnuri exterioare ale cetății, situat la nord-est de centrul orașului, pe versantul Dealului Romurilor. Își datorează numele culorii albe a tencuielii zidurilor sale. Fiind o parte a fortificațiilor exterioare, Turnul Alb este protejat ca monument istoric (cod LMI BV-II-m-A-11294.05).[2]

Istoric

[modificare | modificare sursă]

Turnul Alb a fost construit cu scopul de ușura apărarea zidurilor cetății în a doua jumătate a secolului al XV-lea, în anul 1460, conform unor cronici contemporane (sau 1494 după alte surse).[3] Împreună cu Turnul Negru, celălalt turn exterior de pe aceeași latură a Cetății, avea rolul de controla zona și de a opri trecerea inamicului pe sub zidurile cetății, evitând ca aceștia să se apropie de oraș de pe dealul Warthe și să distrugă zidurile cetății rostogolind pietre la vale.[4]

Pe dealul Romurilor din dreapta, Turnul Negru (cu acoperiș în formă de piramidă) și Turnul Alb
Pe dealul Romurilor din dreapta, Turnul Negru (cu acoperiș în formă de piramidă) și Turnul Alb

Turnul Alb, cel mai ridicat punct de fortificație din Brașov, era despărțit de zidul cetății de către Râul Graft; a fost construit și apărat de membrii breslelor cositorarilor[nota 1] și arămarilor.[5] Legătura luptătorilor din turn cu cetatea se făcea printr-un pod mobil, care se lăsa din Bastionul Graft pe stânca din fața lui, și prin două rânduri de palisade care uneau turnul de bastion. Pe această cale, turnul era aprovizionat cu muniție și alimente, asigurând totodată și înlocuirea apărătorilor chiar și în timpul asediului.[4]

Pentru ca straja din Turnul Alb (și cea din Turnul Negru) să aibă un câmp vizual cât mai larg, versantul muntelui a rămas despădurit până la sfârșitul secolului al XIX-lea.[6]

La 21 aprilie 1689, turnul a fost afectat și el de marele incendiu care aproape că a distrus toată cetatea, fiind restaurat abia în anul 1723.[7] Alte restaurări ulterioare au avut loc în anii 1902 și 1972-1974, acestea din urmă sub conducerea arhitectului Günther Schuller.

Ultimele restaurări din perioada 2002-2006 au constat din coborârea la cota inițială a nivelului din curtea interioară, completarea zidăriei și a elementelor deteriorate - tencuieli, creneluri, șarpante, învelitori - cu conservarea porțiunilor sănătoase din tencuielile originare, evidențierea ancadramentelor din piatră etc.[8]

Turnul Alb a fost apoi transformat într-o secție a Muzeului Județean de Istorie Brașov, care a organizat ocazional expoziții în el.[9]

Descriere

[modificare | modificare sursă]
Turnul Alb văzut din Piața Sfatului în 1891

Turnul Alb, construit în formă de bastion, în plan semicircular, se află la o depărtare de 59 metri de zidurile cetății pe versantul Dealului Romurilor. Perimetrul turnului este închis spre sud-est cu o latură paralelă cu Râul Graft, în care a fost construită poarta de acces, la o înălțime de 5,4 metri, astfel încât se putea ajunge la ea doar cu ajutorul unei scări mobile. Construcția în formă de potcoavă este masivă, cu lățimea maximă de 19,2 metri și înălțimea între 14 și 20 de metri, iar grosimea zidurilor din calcar tencuite la bază este de 4 metri.[3] De asemenea, zidurile Turnului Alb erau vopsite.[10]

Turnul Alb are cinci niveluri străpunse de numeroase goluri de tragere, guri de păcură și trei posturi de observație construite în consolă, cioplite în piatră, prevăzute și ele cu guri de păcură. La cele două etaje de jos crenelurile[nota 2] înalte de 70 centimetri și late de 40 centimetri, au fost construite special pentru arme de foc mai puternice, probabil bombarde. Din galeria superioară se putea ieși în patru balcoane închise de pe care se putea turna apă fierbinte sau smoală asupra inamicului: trei balcoane mai mari orientate spre deal și unul mai mic orientat spre oraș. În turn se afla și o sobă de la care s-a păstrat coșul de fum de deasupra vetrei, care era folosită pentru încălzirea paznicilor și a apărătorilor sau pentru încălzirea lichidelor care urmau să fie turnate asupra inamicului.[8][4]

Partea superioară a turnului se termină cu un coronament de creneluri. Din galeriile de strajă, construite din lemn și care înconjurau curtea la interior, la toate nivelurile, s-au păstrat doar urmele grinzilor în ziduri.[8]

Galerie de imagini

[modificare | modificare sursă]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ În anul 1678, breasla cositorarilor și-a răscumpărat obligația de apărare a turnului, numărul membrilor acesteia fiind foarte scăzut. (Muntean, Marius; Brașovul la început de secol XX, Asociația Filatelică, Timișoara, 2015, p.27, ISBN 9789730139532)
  2. ^ Crenel = Deschizătură îngustă în partea superioară a parapetului unui turn de apărare, a unui castel sau a unei cetăți medievale, prin care se aruncau proiectilele asupra inamicului.

Referințe

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ Monuments database,  
  2. ^ „Institutul Național al Patrimoniului - Lista Monumentelor Istorice”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ a b Nussbächer, Gernot (). Caietele Corona. Brașov: Editura Aldus. pp. 44–45. ISBN 9789737822949. 
  4. ^ a b c Danciu, Aurelia (). „File din istoricul orașului Brașov: Turnurile Cetății (IV)”. Drum Nou. 22 (6507): 2. 
  5. ^ Aldea, Vasile (). Crâmpeie din Brașovul de ieri și de azi. Brașov: Editura Haco International. ISBN 9789737706416. 
  6. ^ Binder, Pavel (). „Din istoricul munților brașoveni: Dealul Warthe”. Drum Nou. 21 (6146): 2. 
  7. ^ Stoica, Irina (). „Turnul Alb”. Magazin. 61 (46 (3176)): 9. 
  8. ^ a b c Scârneci, Monica (). „Restaurări de monumente istorice în Brașov”. Arhitectura. 26 (1-2): 91–93. 
  9. ^ Eftimie, Ovidiu (). „Cetatea Brașovului, renovată în totalitate”. Evenimentul Zilei. 17 (5274): 8. 
  10. ^ Sebestyén, Gheorghe (). „Pictura fațadelor renascentiste în Transilvania”. Arhitectura. 32 (6): 51. 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]

Materiale media legate de Turnul Alb din Brașov la Wikimedia Commons

Vezi și

[modificare | modificare sursă]


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Turnul_Alb_din_Brașov&oldid=17215974