Calea ferată Cluj–Războieni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Cluj–Războieni
Gara din Cluj-Napoca
Gara din Cluj-Napoca
Hartă cu Calea ferată Cluj–Războieni
Magistrala: CFR: 300
Lungime: 68,764 km
Ecartament: 1.435 mm
Voltaj: 25 kV / 50 Hz ~
STR
de la Oradea
BHF
501,924 Cluj-Napoca
HST
498 Clujana
WBRÜCKE
Someșul Mic
HST
496 Cluj-Napoca Est
HST
492 Dezmir hc
BHF
489,557 Apahida
ABZgl+l
spre Dej
HST
484,6 Cojocna
TUNNEL1
Tunel (circa 160 m lungime)
HST
478,912 Tunel Hm
TUNNEL1
Tunel (circa 350 m lungime)
TUNNEL1
Tunel (circa 230 m lungime)
HST
473,121 Boju
TUNNEL1
Tunel (circa 70 m lungime)
HST
465,185 Valea Florilor
HST
462 Ploscoș
HST
457,95 Cânepiști Hm
WBRÜCKE
Arieș
BHF
450,211 Câmpia Turzii
ABZgr+r
spre Turda
HST
442,600 Călărași Turda Hm
HST
438 Grindeni
ABZrg
de la Târgu Mureș
BHF
433,160 Războieni
STR
spre Alba Iulia

Calea ferată Cluj–Războieni este o cale ferată principală în România, dată în folosință în anul 1873. În prezent face parte din magistrala CFR 300.

Istoric[modificare | modificare sursă]

La momentul construirii căii ferate, regiunea Transilvania aparținea de Regatul Ungariei. Această provincie care se afla în estul țării a fost legată relativ târziu de celelalte căi ferate din Ungaria. În 1868, statul ungar a început construcția mai multor trasee feroviare în Transilvania, concesionând lucrările la scurtă vreme unei companii englezești private conduse de antreprenorul englez Charles Waring.[1]

Această societate (Ungarische Ostbahn) – care a beneficiat de mai multe ori de sprijin financiar din partea guvernului ungar – a lucrat destul de repede. În anul 1870 compania sus-menționată a inaugurat Calea ferată Oradea–Cluj. La 20 noiembrie 1871 a fost pus în funcțiune traseul Alba Iulia–Târgu Mureș.[2] După ce au fost inaugurate în scurt timp și alte trasee (ca de exemplu cel dintre Sibiu și Brașov, se simțea lipsa unei linii care să facă legătura între Cluj și sudul Transilvaniei.

Acest traseu a fost proiectat de la Cluj la Lunca Mureșului (în maghiară Székelykocsárd). Linia ferată traversa bazinele hidrografice ale râurilor Someș și Mureș; trebuiau construite mai multe tuneluri, așa că activitatea a trenat până în 1873. Calea ferată a putut fi inaugurată la 14 august 1873.[3] Începând din 1876 compania a fost naționalizată, iar calea ferată Cluj–Războieni a fost preluată de către compania feroviară maghiară de stat MÁV.

La sfârșitul primului război mondial Transilvania a devenit parte componentă a României, iar căile ferate din Transilvania au fost preluate de compania feroviară română de stat CFR.

La 6 decembrie 1918 "Regimentul 15 Războieni" al Armatei Române de sub comanda maiorului Vasile Nădejde a trecut Mureșul și a ocupat Gara “Kocsárd” ("Cucerdea"). Cu acest prilej, maiorul Vasile Nădejde s-a adresat mulțimii spunând: ”Această gară și acest nod de cale ferată, fiind ocupate de unități ale "Regimentului 15 Războieni", se va numi de acum Războieni. Imediat localnicul Ioachim Mureșan, membru al gărzii naționale, a înlocuit tabla cu vechea denumire cu o alta, pe care era scris numele de Războieni.[4] Astfel Gara Cucerdea Secuiască a fost redenumită în Războieni, iar satul din apropiere, Feldioara, în Războieni-Cetate.

În urma Dictatului de la Viena (1940), teritoriul Transilvaniei a fost împărțit între România și Ungaria, ca și calea ferată descrisă aici: granița se afla în dreptul actualei halte Tunel. În 1944 calea ferată a redevenit românească.

Situație actuală[modificare | modificare sursă]

Întreaga cale ferată este electrificată și cu linie dublă. Aceasta este o parte importantă a căilor ferate din România, precum și a magistralelor feroviare internaționale. Pe aici trec zilnic mai multe trenuri inter city, inter regio și regio. În plus există și un puternic trafic de marfă.

Profilul la înălțime al căii ferate

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Despre istoria căilor ferate din regiunea Alpi-Dunăre-Marea Adriatică, accesat la 14 aprilie 2009
  2. ^ Situl CFR, accesat la 14 aprilie 2009
  3. ^ Ziarul 21, accesat la 16 aprilie 2009
  4. ^ Primăria orașului Ocna Mureș - Memoriu pentru înființarea comunei Războieni-Cetate, depus la Parlamentul României în 2003