Marvin Minsky

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Marvin Minsky
Marvin Minsky
Marvin Minsky
Născut 9 august 1927 (1927-08-09) (87 de ani)
New York, SUA
Rezidență Statele Unite ale Americii Statele Unite ale Americii
Naționalitate britanic
Domeniu informatician
Instituție MIT
Alma Mater Universitatea Harvard
Universitatea Princeton
Doctoranzi Ivan Sutherland
Premii Premiul Turing, 1969

Marvin Minsky (n. 9 august 1927, New York, SUA) este un expert american în științe cognitive din domeniul inteligenței artificiale, cofondator al laboratorului de inteligență artificială de la MIT, laureat al Premiului Turing în 1969.[1]

Biografie[modificare | modificare sursă]

Marvin Lee Minsky s-a născut în New York și este fiul unui chirurg oftalmolog și al unei activiste de origine evreiască.[2] A urmat cursurile școlii Fieldston din New York, liceul Bronx High School of Science și apoi școala superioară perparatoare Phillips Academy în Andover, Massachusetts. A fost înrolat în Marina americană între anii 1944 și 1945. A obținut diploma de licență în matematică la Harvard (1950) și un doctorat în matematică la Princeton (1954).[3][4] A fost profesor la MIT din anul 1958. În 1959[5] el și John McCarthy au fondat Laboratorul pentru informatică și inteligență artificială. Este momentan „profesor Toshiba” de arte mediatice și științe și profesor de inginerie electrică și informatică.

Isaac Asimov l-a descris pe Minsky ca una din cele două persoane despre care ar recunoaște că ar fi mai inteligenți ca el, cealaltă fiind Carl Sagan.[6]

profil 3D al unei monede (parțial) măsurată cu un microscop confocal cu lumină albă modern.

Invențiile lui Minsky includ afișaj montat pe caschetă (HUD - Head-mounted Display) (1963) și microscopul confocal[7] (1957, un instrument care precede instrumentului modern: microscop confocal cu laser). A dezvoltat, alături de Seymour Papert prima implementare a limbajului de programare Logo, un limbaj destinat copiilor care folosește o „broască țestoasă” pentru a desena pe un ecran. Minsky a mai construit, în 1951, prima rețea neuronală cu legături aleatorii, SNARC.

Minsky a scris cartea Perceptronii (Perceptrons) cu Seymour Papert) care a devenit o operă fundamentală pentru analiza rețelelor neuronale. A mai fundamentat alte modele faimoase pentru IA. Cartea sa Un cadru pentru reprezentarea cunoașterii (A framework for representing knowledge) a creat o nouă paradigmă pentru programare. În vreme ce Perceptronii are astăzi o importanță istorică mai mult decât practică, teoria cadrelor (frames) este utilizată în continuare.[8] Minsky a mai scris despre posibilitatea ca formele de viață extraterestră ar putea gândi la fel ca oamenii, ceea ce ar permite comunicarea cu aceștia.[9] A fost consultant[10] pentru filmul2001: O odisee spațială (film) și numele său este menționat în film și în carte:

„Probabil nimeni nu va ști asta; nu a contat. În 1980, Minsky și Good au arătat cum rețelele neuronale pot fi generate prin auto-replicare prin intermediul unui program de învățare. Creierele artificiale pot fi „crescute” printr-un proces surprinzător de asemănător cu dezvoltarea unui creier uman. În orice caz, detaliile exacte nu vor fi cunoscute niciodată, și chiar dacă ar fi, ar fi de milioane de ori prea complexe pentru a fi înțelese de oameni.”
—Arthur C. Clarke, 'Odiseea Spațială 2001[11]

La începutul anilor 1970 în cadrul laboratorului de inteligență artificială de la MIT, Minsky și Papert au început dezvoltarea unor idei ce vor fi cunoscute sub numele teoria societății minții (Society of Mind). Teoria încearcă să explice cum ceea ce numim inteligență poate fi produsul unor interacțiuni ale unor părți non-inteligente. Minsky spune că cea mai mare sursă de idei despre teorie au venit din tentativa de a crea o mașină capabilă să folosească un braț robotic, o cameră video și un computer pentru a asambla blocuri folosite în jocurile copiilor. În 1986, Minsky a publicat cartea Societatea minții (Society of Mind), o lucrare comprehensivă despre teorie, spre deosebire de lucrările publicate anterior destinate unei audiențe generale.

În noiembrie 2006, Minsky a publicat Mașina emoțională (The Emotion Machine), o carte care critică multe teorii populare despre cum funcționează mintea umană și sugerează teorii alternative, care deseori înlocuiesc ideile simple cu altele mai complexe. Cartea se găsește gratuit pe saitul lui Minsky.[12]

Premii și afiliații[modificare | modificare sursă]

Minsky a câștigat Premiul Turing în 1969, the Premiul Japoniei în 1990, premiul IJCAI pentru excelență în cercetare în 1991 și Medalia Benjamin Franklin din partea Institutului Franklin în 2001.[13] În 2006 a devenit „fellow” al Muzeului Istoriei Calculatoarelor „pentru co-fondarea domeniului inteligenței artificiale, pentru crearea primelor rețele neuronale și roboți și pentru dezvoltarea teoriilor cogniției umane și robotice.”[14] În 2011 Minsky a fost introdus în galeria de faimă a inteligenței artificiale a IEEE Intelligent Systems pentru „contribuții importante aduse domeniului IA și a sistemelor inteligente”[15][16] În 2014, Minsky a câștigat Premiul Dan David „Mintea digitală” în domeniul inteligenței artificiale.[17] În 2013 a primit premiul fundației BBVA Frontierele Cunoașterii la categoria „tehnologii informaționale și de comunicare”[18]

Marvin Minsky este afiliat următoarelor organizații:

Minsky este un critic al Minsky is a critic of the premiului Loebner.[22][23]

Viață personală[modificare | modificare sursă]

Minskytronul, sau „afișajul cu trei poziții” care rulează pe calculatorul PDP-11 al Muzeului Istoriei Calculatoarelor, 2007

Minsky este personaj într-un koan IA (atribuit studentului său, Danny Hillis), citat din Dicționarul hackerilor:

Pe vremea când Sussman era un novice, Minsky a venit o dată la el în timp ce hăcuia la un PDP-6.
„Ce faci acolo?” întreabă Minsky.
„Antrenez o rețea neuronală legată aleatoriu să joace X și 0”, a răspuns Sussman.
„De ce e legată aleatoriu rețeaua neuronală”, a întrebat Minsky.
„Nu vreau să aibă păreri preconcepute despre cum se joacă”, zise Sussman.
Minsky apoi închide ochii.
„De ce ai închis ochii?”, întreabă Sussman pe magistru.
„Ca să fie goală încăperea”.
Atunci Sussman s-a iluminat.[24]

Minsky este ateu[25] și a semnat o scrisoare deschisă a oamenilor de știință în favoarea crionicii.[26]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Marvin Minsky's publications in Google Scholar
  2. ^ Science in the contemporary world: an encyclopedia ISBN 1851095241
  3. ^ Minsky, Marvin Lee (1954). Theory of Neural-Analog Reinforcement Systems and Its Application to the Brain Model Problem (PhD thesis). Princeton University. 
  4. ^ Hillis, Danny; John McCarthy; Tom M. Mitchell; Erik T. Mueller; Doug Riecken; Aaron Sloman; Patrick Henry Winston (2007). „In Honor of Marvin Minsky’s Contributions on his 80th Birthday”. AI Magazine (Association for the Advancement of Artificial Intelligence) 28 (4): 103–110. http://www.aaai.org/ojs/index.php/aimagazine/article/view/2064/2058. Accesat la 24 noiembrie 2010. 
  5. ^ Horgan, John (1 noiembrie 1993). „Profile: Marvin L. Minsky: The Mastermind of Artificial Intelligence”. Scientific American 269 (5): 14–15. doi:10.1038/scientificamerican1193-35. 
  6. ^ Asimov, Isaac (1980). In Joy Still Felt: The Autobiography of Isaac Asimov, 1954-1978. Doubleday/Avon. p. 217,302. ISBN 0-380-53025-2 
  7. ^ Minsky a aplicat pentru brevetul numit Aparatul de microscopie al lui Minsky (Minsky's Microscopy Apparatus) în 1957 și brevetul a fost acordat sub numărul de brevet SUA 3.013.467 în 1961. Conform biografiei sale publicate pe pagina MIT Media Lab webpage, „În 1956, atunci când încă mai era „junior fellow” la Harvard, Minsky a inventat și construit primul microscop confocal, un instrument optic cu o rezoluție și calitate a imaginii fără precedent”.
  8. ^ doi:10.3115/980190.980222
    Această referință va fi completată automat în următoarele minute. Puteți sări peste perioada de așteptare sau puteți extinde citarea manual
  9. ^ Minsky, Marvin (1 aprilie 1985). „Comunicarea cu inteligențe extraterestre (Communication with Alien Intelligence)”. BYTE: pp. 127. https://archive.org/stream/byte-magazine-1985-04/1985_04_BYTE_10-04_Artificial_Intelligence#page/n127/mode/2up. Accesat la 27 octombrie 2013. 
  10. ^ Acest interviu conține mai multe informații (în engleză) https://mitpress.mit.edu/e-books/Hal/chap2/two3.html
  11. ^ Clarke, Arthur C.: „Odiseea Spațială 2001”
  12. ^ Pagina lui Marvin Minsky
  13. ^ Marvin Minsky - Premiile institutului Franklin - bază de date cu laureați. Institutul Franklin. 25 martie 2008.
  14. ^ CHM. „Marvin Minsky — CHM Fellow Award Winner. http://www.computerhistory.org/fellowawards/hall/bios/Marvin,Minsky/. Accesat la 30 martie 2015. [1]
  15. ^ doi:10.1109.2FMIS.2011.64
    Această referință va fi completată automat în următoarele minute. Puteți sări peste perioada de așteptare sau puteți extinde citarea manual
  16. ^ IEEE Computer Society Magazine Honors Artificial Intelligence Leaders”. DigitalJournal.com. 24 august 2011. http://www.digitaljournal.com/pr/399442. Accesat la 18 septembrie 2011.  Sursa: PRWeb (Vocus).
  17. ^ Dan David prize 2014 winners”. 15 mai 2014. http://english.tau.ac.il/video/dan_david_prize_2014. Accesat la 20 mai 2014. 
  18. ^ MIT artificial intelligence, robotics pioneer feted: Award celebrates Minsky’s career”. BostonGlobe.com. 24 august 2011. http://www.bostonglobe.com/business/2014/01/15/mit-professor-marvin-minsky-wins-award/aSiCSHIjlGycOGYmeLSZ5L/story.html. Accesat la 18 ianuarie 2014. 
  19. ^ Extropy Institute Directors & Advisors
  20. ^ Alcor: Scientific Advisory Board
  21. ^ Minsky joins kynamatrix board of directors
  22. ^ Minsky -thread.html
  23. ^ Salon.com Technology | Artificial stupidity
  24. ^ http://www.catb.org/jargon/html/koans.html#id3141241
  25. ^ Leon M. Lederman, Judith A. Scheppler (2001). „Marvin Minsky: Mind Maker”. Portraits of Great American Scientists. Prometheus Books. p. 74. ISBN 9781573929325. „O altă zonă în care el este „contra curentului” sunt opiniile sale spirituale. În privința religiei, el este un ateu confirmat: „Cred că [religia] este o boală mentală transmisibilă... Creierul are nevoie să creadă că știe explicația anumitor lucrurilor.” 
  26. ^ Scientists' Open Letter on Cryonics, Cryonics Institute, http://www.cryonics.org/resources/scientists-open-letter-on-cryonics, accesat la 15 aprilie 2015 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Marvin Minsky
Wikicitat
La Wikicitat găsiți citate legate de Marvin Minsky.