Nikolai Cernîșevski
| Nikolai Cernîșevski | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1][2] Saratov, Imperiul Rus[3][4][5] |
| Decedat | (61 de ani)[1][2] Saratov, Imperiul Rus[3][4][5] |
| Înmormântat | Cimitirul Voskresenskoe din Saratov[*] |
| Cauza decesului | cauze naturale (accident vascular cerebral) |
| Părinți | Q141162568[*] |
| Căsătorit cu | Q42296203[*] |
| Copii | Cernâșevskii, Aleksandr Nikolaevici[*] Q137730612[*] |
| Cetățenie | |
| Religie | ateism |
| Ocupație | luptător social, filozof materialist, jurnalist, scriitor, critic literar |
| Limbi vorbite | rusă[1][6][7][8] |
| Studii | Universitatea de Stat din Sankt Petersburg |
| Pregătire | Nikolai Gherasimovici Ustrealov[*] Izmail Ivanovici Sreznevski[*] |
| Profesor pentru | Serno-Solovievici, Aleksandr Aleksandrovici[*] |
| Activitatea literară | |
| Limbi | rusă[9] |
| Mișcare/curent literar | "Școala naturală" |
| Specie literară | critică literară, roman |
| Opere semnificative | Cito delat?[*] |
Influențe | |
A influențat pe | |
| Semnătură | |
| Prezență online | |
| Modifică date / text | |
Nikolai Gavrilovici Cernîșevski, în rusă Никола́й Гаври́лович Черныше́вский, (n. 12 iulie 1828 - d. 17 octombrie 1889) a fost un luptător social, filozof materialist, scriitor, jurnalist și critic literar rus. A fost adept al mișcării socialiste de tip utopic, iar în literatură s-a înscris în Școala naturală a lui Vissarion Belinski.
Biografie
[modificare | modificare sursă]Cernîșevski s-a născut în 1828 la Saratov ca fiu al unui preot.
Pentru a urma tradiția familiei, este înscris la seminarul din orașul natal. Dar spre nemulțumirea părinților, Cernîșevski, care studiase lucrări filozofice de Belinski, Gherten și alți revoluționari, urmează Universitatea din Sankt Petersburg, unde studiază filologia. Astfel în perioada 1853 - 1862, locuiește în marea metropolă rusă. Aici urmărește cu interes evenimentele revoluționare care au loc în 1848 - 1849 în vestul Europei. Fiind de partea națiunilor insurgente, pentru convingerile sale politice, în 1862 este arestat de țarul Nicolae I al Rusiei.
Atitudini și concepții
[modificare | modificare sursă]Adversar al aristocrației, Cernîșevski susținea necesitatea preluării puterii de către clasa cea mai de jos, formată din agricultori și muncitori. Ideile sale utopice sunt similare cu cele ale socialistului francez Charles Fourier. Cernîșevski considera însă că această tranziție a puterii nu poate avea loc pașnic, decât printr-o mișcare revoluționară.
În ceea ce privește arta, filozoful rus susținea necesitatea corelării acesteia cu realitatea, respingând idealismul abstract și steril.
Filozofia sa era una materialistă și o armă de luptă politică. Subliniind legătura dintre filozofie și viața socială, lucrările sale filozofice aveau un caracter critic, combativ.
Concepțiile lui Cernîșevski au avut o influență covârșitoare asupra lui Lenin și a celorlalți socialiști ruși.
Opera literară
[modificare | modificare sursă]Note
[modificare | modificare sursă]- 1 2 3 Biblioteca Națională a Franței. „Nikolai Cernîșevski” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în .
- 1 2 Vladimir Lamin, ed. (). Enciclopedia istorică a Siberiei (în rusă). Novosibirsk. ISBN 5-8402-0230-4. Wikidata Q113559915.
- 1 2 Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578.
- 1 2 Otto Schmidt; Serghei Ivanovici Vavilov; Boris Vvedensky; Alexandr Mihailovici Prohorov, ed. (), Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978) (în rusă) (ed. 3), Moscova: Marea Enciclopedie Rusă, OCLC 14476314, Wikidata Q17378135
- 1 2 „Store norske leksikon” (în norvegiană bokmål). Store norske leksikon. ISSN 2464-1480. Wikidata Q746368. Accesat în .
- ↑ „Nikolai Cernîșevski”. Autoritățile naționale ale Republicii Cehe[*]. Wikidata Q13550863. Accesat în .
- ↑ „Nikolai Cernîșevski”. Autoritățile naționale ale Republicii Cehe[*]. Wikidata Q13550863. Accesat în .
- ↑ „Nikolai Cernîșevski”. CONOR.SI[*]. Wikidata Q16744133.
- ↑ Biblioteca Națională a Germaniei. „Nikolai Cernîșevski” (în germană). Gemeinsame Normdatei. Wikidata Q36578. Accesat în .
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Danțiș, Gabriela - Scriitori străini, Editura Științifică și Enciclopedică București, 1981
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- en Prezentare la Spartacus.Schoolnet.co.uk Arhivat în , la Wayback Machine.
- en Prezentare la MSN Encarta Arhivat în , la Wayback Machine.