Nikolai Cernîșevski

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Nikolai Cernîșevski
Nikolay Chernyshevsky.jpg
Date personale
Născut 12/[1] Modificați la Wikidata
Saratov, Imperiul Rus[2][3] Modificați la Wikidata
Decedat 17/ (61 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Saratov, Imperiul Rus[4][3] Modificați la Wikidata
Înmormântat Voskresenskoye cemetery of Saratov[*] Modificați la Wikidata
Naționalitate rusă Rusia
Cetățenie Imperiul Rus Modificați la Wikidata
Ocupație luptător social, filozof materialist, jurnalist, scriitor, critic literar
Limbi limba rusă[5]  Modificați la Wikidata
Studii Universitatea de Stat din Sankt Petersburg  Modificați la Wikidata
Activitatea literară
Mișcare/curent literar "Școala naturală"
Specie literară critică literară, roman

Nikolai Gavrilovici Cernîșevski, în rusă Никола́й Гаври́лович Черныше́вский, (n. 12 iulie 1828 - d. 17 octombrie 1889) a fost un luptător social, filozof materialist, scriitor, jurnalist și critic literar rus. A fost adept al mișcării socialiste de tip utopic, iar în literatură s-a înscris în Școala naturală a lui Vissarion Belinski.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Cernîșevski s-a născut în 1828 la Saratov ca fiu al unui preot.

Pentru a urma tradiția familiei, este înscris la seminarul din orașul natal. Dar spre nemulțumirea părinților, Cernîșevski, care studiase lucrări filozofice de Belinski, Gherten și alți revoluționari, urmează Universitatea din Sankt Petersburg, unde studiază filologia. Astfel în perioada 1853 - 1862, locuiește în marea metropolă rusă. Aici urmărește cu interes evenimetele revoluționare care au loc în 1848 - 1849 în vestul Europei. Fiind de partea națiunilor insurgente, pentru convingerile sale politice, în 1862 este arestat de țarul Nicolae I al Rusiei.

Atitudini și concepții[modificare | modificare sursă]

Adversar al aristocrației, Cernîșevski susținea necesitatea preluării puterii de către clasa cea mai de jos, formată din agricultori și muncitori. Ideile sale utopice sunt similare cu cele ale socialistului francez Charles Fourier. Cernîșevski considera însă ca aceasta tranziția a puterii nu poate avea loc pașnic, decât printr-o mișcare revoluționară.

În ceea ce privește arta, filozoful rus susținea necesitatea corelării acesteia cu realitatea, respingând idealismul abstract și steril.

Filozofia sa era una materialistă și o armă de luptă politică. Subliniind legătura dintre filozofie și viața socială, lucrările sale filozofice aveau un caracter critic, combativ.

Concepțiile lui Cernîșevski au avut o influență covârșitoare asupra lui Lenin și a celorlați socialiști ruși.

Opera literară[modificare | modificare sursă]

  • 1853: Raporturile estetice ale artei față de realitate ("Esteticeskie otnoșeniia iscusstva k deistvitelnosti");
  • 1855: Schițe ale perioadei gogoliene a literaturii ruse ("Ocerki gogolevskogo perioda russkoi literaturi");
  • 1863: Ce-i de făcut? (" Что делать?").

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b "Nikolai Cernîșevski", data.bnf.fr, accesat la 10 octombrie 2015 
  2. ^ "Nikolai Cernîșevski", Gemeinsame Normdatei, accesat la 11 decembrie 2014 
  3. ^ a b Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978) 
  4. ^ "Nikolai Cernîșevski", Gemeinsame Normdatei, accesat la 31 decembrie 2014 
  5. ^ "Nikolai Cernîșevski", data.bnf.fr[*] http://data.bnf.fr/ark:/12148/cb11926137b, accesat la 10 octombrie 2015  Missing or empty |title= (ajutor)

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Danțiș, Gabriela - Scriitori străini, Editura Științifică și Enciclopedică București, 1981

Legături externe[modificare | modificare sursă]