Mișcarea pacifistă

O mișcare pacifistă (sau o mișcare de pace) este o mișcare socială, caracterizată printr-un set de voințe care încearcă să pună capăt războiului (sau a unor războaie) și să minimizeze violența între oameni. Aceste mișcări sunt adesea legate de obiectivul de a realiza pacea mondială. În acest sens, este una dintre multiplele mișcări la originea formării partidelor politice verzi în multe țări democratice la sfârșitul secolului 20.[1]
Mișcarea se concentrează pe convingerea că ființele umane nu ar trebui să poarte război unul împotriva celuilalt sau să se angajeze în conflicte etnice din motive de rasă, limbă sau resurse sau conflicte etice din motive religioase sau ideologice. Se opune proliferării tehnologiilor periculoase și armelor de distrugere în masă, în special nucleare și biologice.[2][3]
Metode de promovare
[modificare | modificare sursă]Mișcările pacifiste utilizează o serie de mijloace pentru promovarea păcii și reducerea conflictelor armate, printre care se numără:[4][5]
- promovarea pacifismului;
- folosirea rezistenței nonviolente;
- activism diplomatic și intercultural;
- boicoturi și alte forme de presiune civică;
- organizarea de tabere și programe educaționale pentru pace;
- promovarea consumului etic;
- sprijinirea candidaților politici anti-război;
- propuneri de legi care limitează influența complexului militar–industrial;
- campanii pentru controlul armelor sau interzicerea anumitor arme;
- promovarea guvernării deschise și transparente;
- susținerea mecanismelor de democrație directă;
- sprijinirea denunțătorilor care dezvăluie abuzuri legate de conflicte;
- organizarea de demonstrații, marșuri și manifestații publice;
- activități de lobby pentru politici pașnice.
Galerie
[modificare | modificare sursă]- Mitingul pentru Pace și Iubire din Stockholm, mai 2015.
- Mahatma Gandhi, liderul mișcării de independență indiene și susținător al rezistenței nonviolente.
- Protestul din 1981 de la Bonn împotriva cursei înarmărilor nucleare dintre NATO și Uniunea Sovietică.
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ Carter, April (), Peace Movements: International Protest and World Politics Since 1945, doi:10.4324/9781315846545, accesat în
- ↑ Schlabach, Gerald W. (), „Christian Peace Theology and Nonviolence toward the Truth: Internal Critique amid Interfaith Dialogue”, Journal of Ecumenical Studies, 53 (4), pp. 541–568, doi:10.1353/ecu.2018.0039, ISSN 2162-3937, accesat în
- ↑ Kimball, Jeffrey (), „The Influence of Ideology on Interpretive Disagreement: A Report on a Survey of Diplomatic, Military and Peace Historians on the Causes of 20th Century U. S. Wars”, The History Teacher, 17 (3), p. 355, doi:10.2307/493146, accesat în
- ↑ Oppenheimer, Andrew (), „West German Pacifism and the Ambivalence of Human Solidarity, 1945–1968”, Peace & Change, 29 (3-4), pp. 353–389, doi:10.1111/j.0149-0508.2004.00295.x, ISSN 0149-0508, accesat în
- ↑ Bajaj, Monisha, ed. (), Encyclopedia of Peace Education, Emerald Publishing Limited, ISBN 978-1-59311-899-0, accesat în
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Legături externe
[modificare | modificare sursă]
Materiale media legate de mișcare pacifistă la Wikimedia Commons