Sari la conținut

Comuna Goiești, Dolj

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Goiești
—  comună  —

Map
Goiești (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 44°29′37″N 23°45′35″E ({{PAGENAME}}) / 44.493602°N 23.759828°E44.493602; 23.759828
Țară România
Județ Dolj
SIRUTA72677
ReședințăGoiești
Componență
Guvernare
 - primar al comunei Goiești[*]​Gheorghe Corbeanu[*]​[1] (PNL, octombrie 2020)
Suprafață
 - Total78,48 km²
Altitudine126 m.d.m.
Populație (2021)
 - Total3.138 locuitori
Fus orarUTC+02:00
Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Goiești (în trecut, Goești) este o comună în județul Dolj, Oltenia, România, formată din satele Adâncata, Fântâni, Goiești (reședința), Gruița, Mălăești, Mogoșești, Muereni, Piorești, Pometești, Popeasa, Țandăra, Vladimir și Zlătari.[2] Este străbătută la nord de râul Amaradia, pe o distanță de 6–7 km, rau care are un bazin hidrologic cu o suprafață de 879 km2 și 106 km lungime.

În dreptul râului sunt așezate satele: Adâncata, Mălăiești, Piorești, Pometești, Popeasa și Țandăra, iar pe stânga – satele Fântâni, Goiești, Muiereni, Mogoșești și Vladimir. Dincolo de drumul Muierii se află și satul Gruița. Activitățile locuitorilor se bazează în principal pe agricultură, cultivarea terenurilor și creșterea animalelor. S-au dezvoltat în ultimii ani și alte activități, printre care serviciile și comerțul.

Așezare

[modificare | modificare sursă]

Comuna se află în nordul județului, pe stânga și dreapta râului Amaradia, fiind deservită de DN6B care leagă Craiova de Târgu Cărbunești și Târgu Jiu. Se află la o distanță de 30 km față de Filiași și la 20 km de față de Craiova.

Comuna în literatură

[modificare | modificare sursă]

În această comună a copilărit Alexandru Macedonski (n. 14 martie 1854, d. 24 noiembrie 1920) poet, prozator, dramaturg și publicist român. Supranumit poetul rondelurilor, inspirându-se din literatura franceză, este primul reprezentant al simbolismului în literatura română.

Comuna este evocată de Alexandru Macedonski în poezia „Rondelul trecutului”:

„Iată Pometeștii, iată Adâncata,
Scurtul pod de bârne este retrecut.
Renviază mama, îmi zâmbește tata...
Vreme câtă curs-a parcă n-a trecut.”
— Alexandru Macedonski, Rondelul trecutului, în volumul Poema rondelurilor (1927)[3]

Demografie

[modificare | modificare sursă]




Componența etnică a comunei Goiești

     Români (94,33%)

     Alte etnii (5,67%)



Componența confesională a comunei Goiești

     Ortodocși (93,12%)

     Adventiști (1,27%)

     Alte religii (0,45%)

     Necunoscută (5,16%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Goiești se ridică la 3.138 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.113 locuitori.[4] Majoritatea locuitorilor sunt români (94,33%).[5] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,12%), cu o minoritate de adventiști (1,27%), iar pentru 5,16% nu se cunoaște apartenența confesională.[6]

Istorie

[modificare | modificare sursă]

Comuna este atestată prima oară la 28 iulie 1577, printr-un document emis de un ban al Craiovei, care apare ca martor, la vânzarea unor ocini din Lipov. În 1821, Tudor Vladimirescu a trecut la Goiești cu oastea sa unde a și poposit. Ca urmare a acestui eveniment, unul dintre satele comunei se numește Vladimir (de la unul din pandurii lui Tudor Vladimirescu). Un alt sat al comunei, Mălăești, este atestat documentar pe 9 iunie 1556. Descoperirile arheologice au arătat că zona a fost populată încă din neolitic.

Învățământul la Goiești

[modificare | modificare sursă]

După reformele domnitorului Alexandru Ioan Cuza, cu privire la obligativitatea și gratuitatea învățâmântului, ia ființă prima școală la Goiești, care a funcționat prima oară într-o casă sărăcăcioasă și necorespunzătoare acestui scop.

În 1930, s-a construit la Goiești, o școală cu două săli de clasă și o cancelarie. În 1964, s-a dat în folosință un alt local de școală în centrul comunei, cu patru săli de clasă, laborator și cancelarie, trecându-se la învățământul cu opt clasei. În 1983, îi se adaugă șase săli de clasă, bibliotecă și alte dependințe. În prezent, în comună funcționează două școli (cu clasele I-VIII) și cinci școli (cu clasele I-IV), unde învață aproximativ 306 elevi.

Evoluția administrativă a comunei

[modificare | modificare sursă]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta denumirea de Goești, făcea parte din plasa Amaradia a județului Dolj și era formată din satele Ciorobești, Crucile, Goești, Muerișul și Piorești, cu o populație de 1438 de locuitori. În comună funcționau trei biserici și o școală mixtă înființată în 1834.[7] La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, funcționau comunele Adâncata (în aceiași plasă) și comuna Mălăești (în plasa Ocolul). Comuna Adâncata era formată din satele Adâncata de Jos, Pometești, Popeasa, Sălciile și Țandăra, cu o populație de 1099 de locuitori. În comună funcționa două biserici și o școală,[8] iar comuna Mălăești era formată din satele Fântânele (Fântâni), Mileștii de Jos, Mileștii de Sus și Mălăești, cu o populație de 2211 de locuitori. În comună funcționau două biserici și două școli mixte (în Mălăești și Mileștii de Jos). Cea de la Mălăești era frecventată de 23 de elevi, iar cea de la Mileștii de Jos de 44.[9]

Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunei Goești și includerea sa în comuna Adâncata, care avea o populație de 2817 de locuitori (în satele Adâncata, Ciorobești, Crucile, Goești, Muereni, Piorești, Pometești, Popeasa, Sălciile, Țandăra și Vladimir),[10] iar comuna Mălăești avea o populație de 2288 de locuitori (în satele Fântânele, Mălăești, Mileștii de Jos, Milești-Duțulești, Mogoșești și în cătunul Zlătari).[11] Ambele comune făceau parte din plasa Melinești a aceluiași județ.

În 1931, teritoriul comunei era împărțit astfel: comuna Adâncata (cu satele Adâncata, Piorești, Pometești, Popeasa și Țandăra),[12] comuna Goești – reînființată (cu satele Ciorobești, Crucile, Goești, Muereni, Sălciile și Vladimir),[13] iar comuna Mălăești rămâne doar cu satele Mălăești și Zlătari,[14] satele Fântânele, Mileștii de Jos (care a primit denumirea de Milești), Milești-Duțulești (care a primit denumirea de Duțulești) și Mogoșești desprinzându-se și formând comuna Milești.[15]

În 1950, comunele au trecut în cadrul raionului Amaradia din regiunea Gorj, raion care a fost inclus doi ani mai târziu în regiunea Craiova și (după 1960) în regiunea Oltenia, satul Ciorobești din comuna Goești fiind desființat între timp. În 1964, satul Crucile din comuna Goești a primit denumirea de Gruița.[16]

În 1968, comunele au revenit la județul Dolj, reînființat, comuna și satul Goești primind denumirea de Goiești, iar comunele Adâncata și Mălăești au fost desființate și incluse în comuna Goiești. Tot atunci, comunei i-au fost arondate satele Fântâni și Mogoșești (până atunci, la comuna Milești, desființată), în timp ce satul Sălci (fost Sălciile) este desființat și comasat cu satul Goiești.[17][18]

Monumente istorice

[modificare | modificare sursă]
Biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” din satul Muereni, monument istoric de interes local din comuna Goiești

Opt monumente istorice din comuna Goiești sunt incluse pe lista monumentelor istorice din județul Dolj. Acestea sunt: Biserica cu hramul „Sf. Nicolae” din satul Adâncata (1866), Biserica cu hramul „Sf. Pantelimon” din satul Goiești (1816), Biserica cu hramul „Înălțarea Domnului” din satul Gruița (1751-1753), Biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” din satul Mălăești (1823), Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din satul Muereni (1743-1746), Biserica „Sf. Dumitru” din satul Pometești (sec. XVIII), o piatră funerară din Mălăești aflată în cimitirul satului și ridicată în 1823 și Casa poetului Alexandru Macedonski din satul Popeasa, care datează din 1821.

Politică și administrație

[modificare | modificare sursă]

Comuna Goiești este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Gheorghe Corbeanu[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[19]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal7       
Partidul Social Democrat5       
Partidul S.O.S. România1       

Personalități

[modificare | modificare sursă]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ↑ „Rezultatele alegerilor locale din 2020”. Autoritatea Electorală Permanentă.
  2. ↑ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. .
  3. ↑ Vezi poezia la Wikisource.
  4. ↑ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
  5. ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
  6. ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
  7. ↑ Lahovari, George Ioan (). „Goești, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 581, 582.
  8. ↑ Lahovari, George Ioan (). „Adîncata, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 1. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 10.
  9. ↑ Lahovari, George Ioan (). „Mălăești, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 268, 269.
  10. ↑ Melbert, N., ed. (). „Comuna Adâncata”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 288.
  11. ↑ Melbert, N., ed. (). „Comuna Mălăești”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 303.
  12. ↑ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 150. .
  13. ↑ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 154. .
  14. ↑ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 155. .
  15. ↑ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 156. .
  16. ↑ „Decretul nr. 799 din 17 decembrie 1964 privind schimbarea denumirii unor localități”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
  17. ↑ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
  18. ↑ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
  19. ↑ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Comuna_Goiești,_Dolj&oldid=17510236