Comuna Leu, Dolj
| Leu | |
| — comună — | |
 Leu (România) Poziția geografică în România | |
| Coordonate: 44°12′56″N 24°00′22″E / 44.215432°N 24.006169°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Dolj |
| SIRUTA | 72926 |
| Reședință | Leu |
| Componență | Leu, Zănoaga |
| Guvernare | |
| - primar al comunei Leu[*] | Auraș Vasile-Botofei[*][1] (PSD, ) |
| Suprafață | |
| - Total | 112 km² |
| Populație (2021) | |
| - Total | 4.035 locuitori |
| Fus orar | UTC+02:00 |
| Cod poștal | 207350 |
| Prezență online | |
site web oficial  GeoNames OpenStreetMap relation ID | |
Modifică date / text  | |
Leu este o comună în județul Dolj, Oltenia, România, formată din satele Leu (reședința) și Zănoaga.[2]
Scurt istoric
[modificare | modificare sursă]Comuna Leu este formată din satele Leu și Zănoaga și se învecinează la nord cu comunele Robănești și Drăgotești la est cu comuna Teslui la sud cu comunele Castranova și Bratovoești și la vest cu comunele Teasc, Malu Mare și Coșoveni.
Așezată în câmpia Olteniei în câmpul Leu-Rotunda, relieful reprezintă o parte mai înaltă de origine fluvio-lacustră format din zona de contact a lacului Levantin cu uscatul. Aspectul teritoriului este dat de prezența dunelor azi puternic nivelate.
Aspectul reliefului este dat de prezența dunelor azi puternic nivelate a căror orientare a impus direcția de scurgere a văilor torențiale ce le brăzdează. Adesea aceste văi torențiale au intersectat pânza freatică făcând să apară de-a lungul lor linii de izvoare, iar pe podul teraselor s-au creat condiții favorabile așezării oamenilor. Din punct de vedere climatic temperatura anuală medie nu depășește 11 grade Celsius. Vara temperatura depășește 36 de grade Celsius, cantitatea de precipitații variind între 400–600 mm.
Satul Leu este așezat aproximativ la jumătatea distanței dintre orașele Craiova și Caracal, pe DE 70 sau DN 6, care-l traversează, împărțindu-l în două părți, aproape egale.
Este o așezare veche. Descoperirile arheologice din punctele Modruz, Albota, Leu Mic dovedesc existența urmelor de viață materială începând din paleoliticul superior și până în zilele noastre.
Denumirea satului, spune legenda, vine de la animalul LEU, ucis de săteni în vechea vatră a satului, valea Bisericii, din cauza stricăciunilor pe care le provoacă.
Legenda spune că otomanii aduceau pentru intimidarea populațiilor cucerite asemenea animale. Leul, scăpat din cușcă, ar fi produs pagube locuitorilor, fapt ce i-a determinat să se strângă cu topoare și furci și să-l omoare. Științific, denumirea satului se explică prin existența în slavă a unui toponim identic care înseamnă loc cu vegetație forestieră. Terenul din valea Bisericii era, într-adevăr, cu vegetație forestieră.
Satul Leu a dat și numele Câmpului Leu - Rotunda din Câmpia Olteniei. Așezarea este străbătută de văi seci, pe teritoriul satului Leu aflându-se Cumpăna apelor dintre Olt și Jiu. Altitudinea maximă este 160 m.
Este atestat documentar după domnia lui Mihai Viteazul. Populația, la data prezentă este de 5300 de locuitori. Ocupația locuitorilor - agricultura, creșterea animalelor, iar în ultimul timp, comerțul.
Satul Zănoaga, este o așezare rurală care datează din jurul anului 1300 fiind fondată de o grupare de oieri al căror baci se numea Zănoaga.
Este așezat în zona de câmpie a Olteniei fiind traversată de la est la vest de Drumul Național DN 6 care este în același timp Drum European DE 70.
Satul Zănoaga se întinde pe o suprafață de 2784 de Ha din care 138 de Ha intravilan, având două biserici de religie ortodoxă și un Cămin Cultural în cadrul căruia se desfășoară activități culturale specifice zonei Olteniei. La doi kilometri distanță se află Baza Jianca de-a lungul căii ferate, cu profil de recepție a produselor agricole, tot în sat aflându-se și sediul Sistemului de Irigații Zănoaga ce aparține S.N.I.F. Craiova.
Zănoaga a fost comună până în anul 1968 în cadrul Raionului Caracal când s-a desființat ca urmare a noii organizări adminstrativ-teritoriale și a fost arondată comunei Leu.
Demografie
[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Leu
Români (90,58%)
Alte etnii (0,07%)
Necunoscută (9,34%)
Componența confesională a comunei Leu
Ortodocși (89,91%)
Alte religii (0,3%)
Necunoscută (9,79%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Leu se ridică la 4.035 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 4.824 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (90,58%), iar pentru 9,34% nu se cunoaște apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (89,91%), iar pentru 9,79% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]
Istorie
[modificare | modificare sursă]La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Ocolul a județului Romanați și era formată din satele Leul Mic de Jos și Leul Mic de Sus, cu o populație de 3400 de locuitori. În comună funcționa o școală mixtă frecventată de 72 de elevi și patru biserici.[6]
Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în aceiași plasă, având o populație de 4203 de locuitori (în satul Leu și în cătunul Leul de Sus).[7] În 1931, comuna Leu era formată doar din satul de reședință cu același nume.[8]
În 1950, comuna a trecut în cadrul raionului Craiova din regiunea Dolj, raion care a fost inclus doi ani mai târziu în regiunea Craiova și (după 1960) în regiunea Oltenia, preluând între timp și satul Zănoaga (fostă reședință a unei comune desființate). În 1968, comuna a fost transferată la județul Dolj.[9][10]
Monumente istorice
[modificare | modificare sursă]În comuna Leu se află Situl arheologic de la Leu cu două așezări din sec. III - IV p. Chr. respectiv sec. I - II p. Chr., Latène. Tot aici, se află și așezarea daco-romană de la Zănoaga din sec. II p. Chr. Ca și monumente istorice de interes local incluse pe lista monumentelor istorice din județul Dolj, aici se mai găsesc: Ruinele bisericii „Sf. Nicolae”, în cimitirul vechi din satul Leu (sec. XVIII), împreună cu bisericile „Sf. Dumitru” și „Sf. Gheorghe” din satul Leu, precum și biserica „Sf. Nicolae” din Zănoaga care a fost ridicată în 1814 și a fost refăcută în 1894.
Politică și administrație
[modificare | modificare sursă]Comuna Leu este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Auraș Vasile-Botofei[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[11]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 6 | |||||||
| Alianța pentru Unirea Românilor | 4 | |||||||
| Partidul Național Liberal | 2 | |||||||
| Uniunea Salvați România | 1 | |||||||
Personalități născute aici
[modificare | modificare sursă]- Ionașcu Cupețu (1725 - 1797), filantrop;
- Ion Stoica Dumitrescu (1886 - 1956), pictor;
- Iuliana Simonfi (1956 - 2019), antrenoare de gimnastică, stabilită în Namibia.
- Constantin Tudosie (1950), fost jucător de handbal, campiona mondial și câștigător de Cupa Campionilor Europeni
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ „Rezultatele alegerilor locale din 2024”. Autoritatea Electorală Permanentă.
- ^ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Leul, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 161, 162.
- ^ Melbert, N., ed. (). „Comuna Leul”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 659.
- ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 333. .
- ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .